Sari la conținut

Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei

49°N 15°E (Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei) / 49°N 15°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania
Patrimoniul Mondial UNESCO
Țara Germania
Slovacia
Ucraina
Albania
Belgia
Bulgaria
Italia
Croația
România
Slovenia
Spania
Austria
Bosnia și Herțegovina
Cehia
Franța
Macedonia de Nord
Polonia
Elveția Modificați la Wikidata
Criteriiexemplul reprezintă procese ecologice și biologice continue semnificative Modificați la Wikidata
Referință1133 Modificați la Wikidata
Regiunea**Europa și America de Nord
Anul2007 (Sesiunea a 31-a) Modificați la Wikidata
Extindere2011
Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania se află în Europa
Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania
Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania
Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania (Europa)
Poziția geografică
Coordonate49°N 15°E ({{PAGENAME}}) / 49°N 15°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei (inițial denumit Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania) constituie un sit transnațional compus de tip natural din patrimoniul mondial UNESCO, cuprinzând rezervații naturale din 12 țări europene.

Inițial, situl a fost listat de UNESCO în 2007, denumit pădurile primare de fag din Carpați, cu zone din zece masive muntoase diferite aflate de-a lungul unei axe de 185 km pornind de la munții Rahăului și creasta Ciornohora din Ucraina până la creasta Poloniny și Munții Vihorlat⁠(en)[traduceți] din Slovacia. În 2011, s-au adăugat pădurile bătrâne de fagi din Germania, alte cinci locuri aflate în diverse părți ale Germaniei.

Situl a trecut printr-o extindere masivă în 2017, când i s-au adăugat păduri din Carpații românești, precum și zone din Munții Balcani, Cantabrici, Alpi, Apenini, Alpii Dinarici și din podișurile Belgiei, precum și încă o serie de noi zone din Ucraina.[1]

Siturile inițiale, Slovacia-Ucraina

[modificare | modificare sursă]
Localizarea masivelor din Carpații Ucrainei și Slovaciei

Siturile inițiale din zona Carpaților acoperă o arie totală de 77,971.6 ha, din care doar 29,278.9 ha compun zona conservată efectiv, restul fiind considerat „zonă tampon”. Pădurile primare de mesteceni din Carpați cuprind zone din regiunile Transcarpatia și Prešov. Peste 70% din sit se află în Ucraina. Zona include două parcuri naționale, o rezervație a biosferei, și câteva zone cu habitat controlat (mai ales în Slovacia). Ambele parcuri naționale, împreună cu o zonă învecinată din Polonia, formează o rezervație a biosferei separată, denumită Rezervația Biosferei Carpații Orientali⁠(en)[traduceți].

În afară de Havešová, Rožok și Stužica⁠(en)[traduceți] (toate aflate în zona Bukovské vrchy), există și o a patra componentă situată în Slovacia, și numită Kyjovský prales din Vihorlat.

Locurile din Ucraina sunt în munții Ciornohora, Kuzîi-Trîbușani, Maramureșului, Stujîțea–Ujok, Svîdiveț, și Uholka–Șîrikîi Luh. Doar câteva din cele zece componente sunt însă accesibile turiștilor. Stužica este singura din cele trei locații din Bukovské vrchy (Slovacia) în care există trasee turistice marcate.

Majoritatea componentelor sitului UNESCO din Slovacia sunt situate în Parcul Național Poloniny⁠(en)[traduceți] în cea mai estică și mai puțin populată parte a țării. Parcul Național a fost înființat la 1 octombrie 1997 cu o arie protejată de 298.05 km² și o zonă tampon de 109.73 km².

# Masiv Regiune Rezervație naturală Zonă conservată Zonă tampon
1 Ciornohora Transcarpatia, Ucraina Ucraina Rezervația biosferei Carpați 2476.8 ha 12925 ha
2 Uholka / Pajiștea Largă 11860 ha 3301 ha
3 Svîdiveț⁠(en)[traduceți]  3030.5 ha 5639.5 ha
4 Munții Maramureșului 2243.6 ha 6230.4 ha
5 Kuzii / Trebușeni 1369.6 ha 3163.4 ha
6 Stujîțea / Ujok Parcul Național Natural Uj 2532 ha 3615 ha
7 Stužica⁠(en)[traduceți] / Bukovské vrchy Prešov, Slovacia Slovacia Parcul Național Poloniny⁠(en)[traduceți] 2950 ha 11300 ha
8 Rožok zonele protejate din Prešov 67.1 ha 41.4 ha
9 Vihorlat⁠(en)[traduceți] 2578 ha 2413 ha
10 Havešová 171.3 ha 63.9 ha

Pădurile germane, adăugate la extensia din 2011

[modificare | modificare sursă]
# Masiv Regiune Rezervație naturală Zonă conservată Zonă tampon
11 Jasmund Mecklenburg-Vorpommern, Germania Germania Parcul Național Jasmund 492.5 ha 2510.5 ha
12 Serrahn⁠(en)[traduceți] Parcul național Müritz 268.1 ha 2568 ha
13 Pădurea Grumsiner  Brandenburg, Germania Germania Rezervația Naturală Pădurea Grumsiner 590.1 ha 274.3 ha
14 Hainich Turingia, Germania Germania Parcul Național Hainich⁠(en)[traduceți] 1573.4 ha 4085.4 ha
15 Kellerwald Hesse, Germania Germania Parcul Național Kellerwald-Edersee⁠(en)[traduceți] 1467.1 ha 4271.4 ha

Pădurile din diferite zone ale Europei, adăugate în 2017

[modificare | modificare sursă]
# Masiv/Pădure Regiune Rezervație naturală Zonă conservată Zonă tampon
16 Râul Gashi⁠(d) Kukës, Albania Albania Parcul Național Shebenik-Jabllanicë⁠(d) 1.261,52 ha 8.977,48 ha
17 Rrajca 2.129,45 ha 2.569,75 ha
18 Dürrenstein⁠(d) Austria Inferioară, Austria Austria 1.867,45 ha 1.545,05 ha
19 Hintergebirg Austria Superioară, Austria Austria Parcul Național Alpii Calcaroși 2.946,2 ha 14.197,24 ha
20 Bodinggraben 890,89 ha
21 Urlach 264,82 ha
22 Wilder Graben 1.149,75 ha
23 Rezervația forestieră „Joseph Zwaenepoel” Regiunea Capitalei Bruxelles,  Belgia
Flandra,  Belgia
Valonia,  Belgia
Forêt de Soignes 187,34 ha 4.650,86 ha
24 Grippensdelle A 24,11 ha
25 Grippensdelle B 37,38 ha
26 Réserve forestière du Ticton A 13,98 ha
27 Réserve forestière du Ticton B 6,5 ha
28 Rezervația Boatin⁠(d) Loveci, Bulgaria Bulgaria Parcul Național Balcanii Centrali 1.226,88 ha 851,22 ha
29 Rezervația Țaricina⁠(d) 1.485,81 ha 1.945,99 ha
30 Rezervația Kozea stena⁠(d) 644,43 ha 289,82 ha
31 Rezervația Severen Djendem⁠(d) 591,2 ha 1.480,04 ha
32 Rezervația Severen Djendem 926,37 ha 1.066,47 ha
33 Rezervația Stara reka Plovdiv, Bulgaria Bulgaria 2.466,1 ha 1.762,01 ha
34 Rezervația Djendema⁠(d) 1.774,12 ha 2.576,63 ha
35 Rezervația Peeși skali⁠(d) Gabrovo, Bulgaria Bulgaria
Loveci, Bulgaria Bulgaria
1.049,1 ha 968,14 ha
36 Rezervația Sokolna⁠(d) Stara Zagora, Bulgaria Bulgaria 824,9 ha 780,55 ha
37 Hajdučki i Rožanski kukovi Lika-Senj, Croaţia Croația Parcul Natural Velebit 1.289,11 ha 9.869,25 ha
38 Suva draga-Klimenta Parcul Național Paklenica⁠(d) 1.241,04 ha 414,76 ha
39 Oglavinovac-Javornik 790,74 ha 395,35 ha
40 Valle Cervara Abruzzo, Italia Italia Parcul Național Abruzzo, Lazio și Molise⁠(d) 119,7 ha 751,61 ha
41 Selva Moricento 192,7 ha
42 Coppo del Morto 104,71 ha 415,51 ha
43 Coppo del Principe 194,49 ha 446,62 ha
44 Val Fondillo 325,03 ha 700,95 ha
45 Cozzo Ferriero Basilicata, Italia Italia Parcul Național Pollino⁠(d) 95,74 ha 482,61 ha
46 Foresta Umbra Puglia, Italia Italia Rezervația Naturală Foresta Umbra⁠(d) 182,23 ha 1.752,54 ha
47 Monte Cimino Lazio, Italia Italia 57,54 ha 87,96 ha
48 Monte Raschio 73,73 ha 54,75 ha
49 Sasso Fratino Emilia-Romagna, Italia Italia Rezervația Naturală Sasso Fratino⁠(d) 781,43 ha 6.936,64 ha
50 Cheile Nerei-Beușnița Caraș-Severin,  România Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița 4.292,27 ha 5.959,87 ha
51 Izvoarele Nerei 4.677,21 ha 2.494,83 ha
52 Munții Făgăraș Brașov,  România Codrul secular Șinca[2] 338,24 ha 445,76 ha
53 Munții Rarău Suceava,  România Codrul secular Slătioara 609,12 ha 429,43 ha
54 Masivul Cozia Vâlcea,  România Parcul Național Cozia 2.285,86 ha 2.408,83 ha
55 Cozia – Lotrișor 1.103,3 ha
56 Domogled-Coronini- Bedina Caraș-Severin,  România
Mehedinți,  România
Gorj,  România
Parcul Național Domogled - Valea Cernei 5.110,63 ha 51.461,28 ha
57 Iauna - Craiova 3.517,36 ha
58 Ciucevele Cernei 1.104,27 ha
59 Groșii Țibleșului – Izvorul Șurii Maramureș,  România Arcer - Țibleș Bran 210,55 ha 563,57 ha
60 Groșii Țibleșului - Preluci 135,82 ha
61 Strâmbu Băiuț 598,14 ha 713,09 ha
62 Krokar Slovenia Slovenia 74,5 ha 47,9 ha
63 Snežnik⁠(d)-Ždrocle 720,24 ha 128,8 ha
64 Sierra de Ayllón⁠(d) Castilla-La Mancha, Spania Spania Hayedos de Ayllon - Tejera Negra⁠(d) 255,52 ha 13.880,86 ha
65 Madrid, Spania Spania Hayedos de Ayllon - Montejo⁠(d) 71,79 ha
66 Hayedos de Navarra – Lizardoia Navarra, Spania Spania Rezervația Integrală Lizardoia 63,97 ha 24.494,52 ha
67 Hayedos de Navarra - Aztaparreta⁠(d) Reservația Integrală Barranco de Aztaparreta 171,06 ha
68 Cuesta Fria Castilia și León, Spania Spania Parcul Național Picos de Europa⁠(d) 213,65 ha 14.253 ha
69 Canal de Asotin 109,58 ha
70 Gorganî⁠(d) Ivano-Frankivsk, Ucraina Ucraina 753,48 ha 4.637,59 ha
71 Roztocicea⁠(d) Lviv, Ucraina Ucraina 384,81 ha 598,21 ha
72 Satanіvska Dacea⁠(d) Hmelnîțkîi, Ucraina Ucraina Podilskîi Tovtrî⁠(d) 212,01 ha 559,37 ha
73 Darvaika Transcarpatia, Ucraina Ucraina Sînevîr⁠(d) 1.588,46 ha 312,32 ha
74 Kvasoveț 561,62 ha 333,63 ha
75 Strîmba 260,65 ha 191,14 ha
76 Vilșanî 454,31 ha 253,85 ha
77 Irșavka Zacearovanîi Krai⁠(d) 93,97 ha 1.275,44 ha
78 Velîkîi Dil 1.164,16 ha
  1. ^ Whc.unesco.org http://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Ocolul silvic ”Pădurile Șincii” - Codrul Secular Șinca, sit natural din patrimoniul mondial UNESCO, accesat la 2 august 2018

Legături externe

[modificare | modificare sursă]