Sari la conținut

Bârsana, Maramureș

47°49′0″N 24°3′32″E / 47.81667°N 24.05889°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bârsana
—  sat și reședință de comună  —
Biserica de lemn din Bârsana inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO
Biserica de lemn din Bârsana inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO
Bârsana se află în România
Bârsana
Bârsana
Bârsana (România)
Localizarea satului pe harta României
Bârsana se află în Județul Maramureș
Bârsana
Bârsana
Bârsana (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°49′0″N 24°3′32″E ({{PAGENAME}}) / 47.81667°N 24.05889°E47.81667; 24.05889
Țară România
Județ Județul Maramureș
ComunăBârsana
SIRUTA107323
Atestare1326
Populație (2021)
 - Total3.557 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437035
Prefix telefonic+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Imagine de iarnă în satul Bârsana

Bârsana este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității: din n. fam. Bârsan (< tema bâr- + suf. -s + suf. -(e)an) + suf. top. -a.[2]

Ioan Mihaly de Apșa (1900) este de părere că Bârsan e un supranume, nu un nume de familie, provenit din adj. bârsan, -ă “cu lâna lungă și aspră; țurcan” (referitor la oi): “Bârsan nu e nume de botez, dar este un adjectiv aplicat la lână și înseamna des, lung și moale (...). Cel ce avea oi bârsane va fi primit și porecla Bărsanu. Familia nobilă Bărsanu stăpânește și azi în comuna Bărsana. Muntele comunei nobiliare poarta din străvechime numele Bărsănescu”. [3]

E foarte posibil ca numele satului să fie în relație cu numele întemeietorului său, un oarecare Bârsan, dată fiind incidența acestui nume în localitate, în prezent (483 persoane cu aceste nume, în județul Maramureș), dar și faptul că familia nobilă Bârsan a stăpânit satul dintotdeauna.[4]

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Prima menționare documentară a localității datează din 1326 (Zurduky);[5] 1328 (proprietatea cneazului Stan Bârsan);[6] 1390 (Barzanfalua).[7]

Regele maghiar Carol Robert de Anjou l-a înnobilat pe Cneazul Stanislău de Bârsana in urma vitejiei arătate în războiul civil pentru tron (începutul secolului al XIV-lea). Din acesta se trag urmasii: Radu - Ioan - Dragoș - Stanca Bârsan - Vlașin si Carol Coroi de Oncești.[8]

În prezent Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale pelerinilor și turiștilor din țară, dar și din străinătate[9] datorită Bisericii de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a noii Mănăstiri Bârsana, dar și a portului popular, a porților sculptate în stil maramureșean și nu în ultimul rând a bucătăriei din această zonă. De altfel Valea Izei, prin concentrarea de localități de pe cursul ei, oferă călătorului o incursiune în toate aceste elemente, atât în Bârsana cât și în celelalte localități.

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]

Personalități locale

[modificare | modificare sursă]
  • Gavril Ștefanca de Bârsana - episcop ortodox al Maramureșului în perioada 1735 - 1740.[10][11]
  • Elena Fabian-Aciu (1875-1955), prozatoare și militantă pentru drepturile femeilor.
  • Petre Lenghel-Izanu (1908-1979), dascăl, publicist, folclorist. Vol. Obiceiuri de Crăciun și colinde din Maramureș (1938), Daina mândră pân Bârsana... (schiță monografică) (1979).
  • Nuțu Roșca (n. 1932) - profesor, doctor în filologie
  • Ion Bledea (n. 1949), sculptor
  • Teodor Bârsan (n. 1944), sculptor[12]
  • Ion Marchiș (n. 1955), sculptor, membru UAP, director la Direcția Județeană pentru Cultură (din 2001). Lucrări: „Arc Solar” (1984), „Mihai Viteazu” (1994), „Pintea Viteazul” (1997), „I.C. Brăteanu” (1997), „Avram Iancu” (2001) etc.

Monument istoric

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ↑ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  3. ↑ Ioan Mihaly de Apșa, Diplome maramureșene, 1900, p. 25.
  4. ↑ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2023.
  5. ↑ Radu Popa, 1970: 66, cf. Vasile Iuga de Săliște, Dicționar istoric al localităților din județul Maramures, Cluj-Napoca, Editura Societăți Culturale Pro Maramureș, Dragoș-Vodă, 2012, p. 85.
  6. ↑ Alexandru Filipașcu, Istoria Maramureșului, Baia Mare, Editura Gutinul, 1997; prima ediție în 1940, p. 90.
  7. ↑ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  8. ↑ Filipașcu, Alexandru, dr. - Enciclopedia familiilor maramureșene nobile de origine română, Ed. Dacia, 2006
  9. ↑ AGERPRES. „Maramureș: Cimitirul Vesel, Mănăstirea Bârsana și Memorialul de la Sighet, vizitate de zeci.”. www.agerpres.ro. Accesat în .
  10. ↑ Preot Prof.Dr. Mircea Păcurariu, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, vol.2 (secolele XVII și XVIII), ediția a II-a, EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6
  11. ↑ Prof.Dr. Nuțu Roșca, Episcopul Gavril Ștefanca de Bârsana, Sighetu Marmației, Tipografia Aska Grafika, 2010. ISBN 978-973-0-07420-8
  12. ↑ Lumea romaneasca, 19 septembrie 1999, Beatrice Ungar, Formula As

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bârsana

Vezi și

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bârsana,_Maramureș&oldid=17850329