Patrimoniul mondial UNESCO din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cultura României
Arte

Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale

Tradiții

Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea

Artiști

Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO

Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).[1] În prezent, România desfășoară, în paralel, mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic și în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP).[2] De asemenea, România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.[2]

România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013.[3]

Convenții[modificare | modificare sursă]

România este un partener stabil al UNESCO în atingerea obiectivelor sale strategice, fiind un membru activ al tuturor celor șapte convenții culturale UNESCO.

Titlul convenției Data/Locul adoptării Data adoptării/aderării/acceptării/ratificării de către România
Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat[4] 14 mai 1954
Haga
Ratificată prin Decretul nr. 605/1957[5]
Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea și impiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale[6] 14 noiembrie 1970
Paris
Legea de aderare nr. 79/1993[7]
Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural[8] 16 noiembrie 1972
Paris
Acceptată prin Decretul nr. 187/1990[9]
Al doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat[4] 26 martie 1999
Haga
Ratificat prin Legea nr. 285/2006[10]
Convenția asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic[11] 2 noiembrie 2001
Paris
Acceptată prin Legea nr. 99/2007[12]
Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial[13] 17 octombrie 2003
Paris
Acceptată prin Legea nr. 410/2005[14]
Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiei culturale[15] 20 octombrie 2005
Paris
Legea de aderare nr. 248/2006[16]

Patrimoniu material[modificare | modificare sursă]

Steagul UNESCO, inspirat de imaginea templului Parthenon din Atena, Grecia

Tabelul prezintă informații despre fiecare obiectiv din Patrimoniul Mondial:

Nume: așa cum este numit de către Comitetul Patrimoniului Mondial[17]
Localizare: localitatea sau arealul în care se află obiectivul
Județ: unul dintre cele 40 de județe ale României
Perioadă: perioada de timp în care a fost construit
Date UNESCO: numărul de referință al obiectivului; anul în care obiectivul a fost înscris în lista Patrimoniului Mondial; criteriul pe baza căruia a fost introdus în listă: criteriile de la (i) la (vi) sunt culturale, iar cele de la (vii) la (x) sunt naturale
Descriere: scurtă descriere a obiectivului

     † Obiectiv natural

Nume Imagine Localizare Județ Perioadă Date UNESCO Descriere Ref.
Bisericile din Moldova Biserica Arbore7.jpg Arbore Suceava De la sfârșitul secolului al XV-lea până la sfârșitul secolului al XVI-lea 598; 1993, 2010 (extins); i, iv Cele opt biserici au pereții exteriori acoperiți cu picturi în frescă autentice și bine conservate, ce reprezintă cicluri complete de teme religioase și sunt considerate „capodopere inspirate din arta bizantină”. Acestea sunt: [18]
Mănăstirii Humor ansamblu.JPG Mănăstirea Humorului
Manastirea Moldovita, vedere laterala.jpg Vatra Moldoviței
SV-II-m-A-05581.01-Biserica Inaltarea Sfintei Cruci - Patrauti.JPG Pătrăuți
RO SV Probota monastery ensemble 2.jpg Probota
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou.jpg Suceava
Mănăstirea Voroneț vedere laterala 09.jpg Voroneț
Biserica si curtea manastirii Sucevita.jpg Sucevița
Cetățile dacice din Munții Orăștiei Sarmisegetusa Regia - Templele patrulatere mici - Zona sacra – Gradistea Muntelui, Muntii Sureanu, Hunedoara, Romania 19.JPG Sarmizegetusa Hunedoara Secolele I î. Hr. și d. Hr. 906; 1999; ii, iii, iv Un amestec neobișnuit de tehnici și concepte arhitecturale militare și religioase. Includ: [19]
Cetatea dacica Costesti-Cetatuie - turn.JPG Costești
Intrarea in Cetatea Blidaru.JPG
Intrarea in cetate.JPG Luncani
Bănița
Dacian Fortress of Capalna 051.jpg Căpâlna Alba
Centrul istoric al Sighișoarei Sighisoara cetatea.jpg Sighișoara Mureș Secolul al XIII-lea 902; 1999; iii, iv Un exemplu rafinat de mic oraș medieval fortificat. [20]
Delta Dunării Delta del Danubio, Rumanía, 2016-05-28, DD 19.jpg Tulcea 588; 1991; vii, x Cea mai mare și mai bine conservată deltă din Europa, cu sute de specii de păsări și pești și o rețea extinsă de lacuri și mlaștini. [21]
Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei Banat,Nera Canyon - panoramio (31).jpg Izvoarele Nerei[22] Caraș-Severin 1133; 2007, 2011 (extins), 2017 (extins); ix 23.983 de hectare de păduri virgine de fag.[23] Obiectivul este împărțit cu alte 11 țări. Cuprinde următoarele arii protejate: [24]
Beu.jpg Cheile Nerei-Beușnița[22]
Coronini 327160, Romania - panoramio (1).jpg Coronini-Bedina[22]
Iauna-Craiova[22]
Ciucevele Cernei[22] Gorj
Cozia National Park, Romania.jpg Masivul Cozia[22] Vâlcea
Casute pe culmea Runculet - panoramio.jpg Lotrișor[22]
Codrul secular Șinca[22] Brașov
Slatioara, Ostteil.JPG Codrul secular Slătioara[22] Suceava
Tibles Mountains from Pietrosul.jpg Groșii Țibleșului-Izvorul Șurii[22] Maramureș
Groșii Țibleșului-Preluci[22]
Strâmbu-Băiuț[22]
Mănăstirea Horezu Hurezi (14409566957).jpg Horezu Vâlcea 1690 597; 1993; ii O capodoperă a stilului brâncovenesc. [25]
Satele cu biserici fortificate din Transilvania Biertan - panoramio (1).jpg Biertan Sibiu Din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea 596; 1993, 1999 (extins); iv O imagine a priveliștii culturale din sudul Transilvaniei. Includ: [26]
Biserica evanghelica fortificata din Valea Viilor (31).JPG Valea Viilor
Cetatea din Câlnic 4.jpg Câlnic Alba
Darjiu Ansamblu (2).JPG Dârjiu Harghita
Cetatea Prejmer - panoramio (2).jpg Prejmer Brașov
Biserica fortificata evanghelica Viscri.JPG Viscri
Biserica fortificată din Saschiz 1.jpg Saschiz Mureș
Bisericile de lemn din Maramureș BarsanaMM2012 (134).JPG Bârsana Maramureș Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea 904; 1999; iv Exemple remarcabile ale unei game largi de soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Includ: [27]
Biserica Josani.jpg Budești
RO MM Biserica de lemn din Desești.JPG Desești
IeudBisDinDeal.JPG Ieud
PlopisMM (144).JPG Plopiș
Poienile IzeiMM (73).JPG Poienile Izei
Biserica de lemn Sf.Arhangheli Rogoz (10).JPG Rogoz
Surdesti-0269-a.jpg Șurdești

Localizare[modificare | modificare sursă]

Listă indicativă[modificare | modificare sursă]

Pe lângă obiectivele înscrise în lista Patrimoniului Mondial, statele membre pot păstra o listă de obiective indicative pe care le consideră potrivite pentru o viitoare nominalizare. Nominalizările pentru lista Patrimoniului Mondial sunt acceptate doar dacă obiectivul respectiv a fost înscris într-o listă indicativă. Până în 2016, România a înscris 14 obiective în lista sa indicativă. Obiectivele, împreună cu anul în care au fost incluse pe lista indicativă, sunt:[28]

Patrimoniu imaterial[modificare | modificare sursă]

Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost creată oficial în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris la 17 octombrie 2003.[43]

Element Imagine Anul înscrierii[44] Zonă etnografică Note
Ritualul călușului Calusarii.jpg 2008 Moldova, Oltenia și Transilvania
Doina 2009
Ceramica de Horezu Ceramică Horezu unu.jpg 2012 Horezu
Colindatul de ceată bărbătească Christmas carol singing (Prigor-CS-RO).jpg 2013 Împărțit cu Republica Moldova
Feciorescul de Ticuș 2015 Ticușu Nou
Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete Kloster Agapia Weberei.JPG 2016 Împărțit cu Republica Moldova
Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie Martisoare la Muzeul Satului (1).jpg 2017 Împărțit cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova

Patrimoniu digital[modificare | modificare sursă]

O hartă a Deltei Dunării din 1887. Lucrare realizată de inginerii civili Charles A. Hartley și Charles Kühl
Harta Novorusiei din albumul de călătorie al lui Anatoli Demidov (1855). Cu maro sunt evidențiate Țările Dunărene.

Patrimoniul digital reprezintă totalitatea materialelor informatice, de valoare durabilă, care necesită a fi conservate pentru generațiile viitoare. Principalul proiect care sprijină listarea Patrimoniului Digital UNESCO este Biblioteca Digitală Mondială (World Digital Library – WDL). UNESCO are drept parteneri ai proiectului aproximativ 30 de biblioteci naționale și instituții culturale din lume.[45] Biblioteca Digitală Mondială furnizează documente fundamentale, precum manuscrise, hărți, cărți rare, filme, gravuri, fotografii sau înregistrări sonore rare.

Pe site-ul WDL figurează două materiale despre România:

  • hărțile Deltei Dunării (documentul datează din 1887, este redactat în limba franceză și provine de la Biblioteca Congresului);[46]
  • album de călătorie „Prin Sudul Rusiei, Crimeea, via Ungaria, Valahia și Moldova”, o descriere a expediției întreprinse în 1837 de industriașul și filantropul rus Anatoli Demidov în sud-estul Europei (documentul provine de la Biblioteca Congresului).[47]

Patrimoniu tehnic[modificare | modificare sursă]

În 2008 UNESCO a instituit Premiul pentru Patrimoniul Tehnic Preindustrial, pe care l-a acordat muzeului „ASTRA” din Sibiu, ca recunoaștere a performanțelor acestei instituții (pentru valoarea patrimoniului expus și cercetarea științifică).[45] Recunoașterea internațională a venit după ce, în anul 2006, CNR pentru UNESCO a acordat muzeului „ASTRA” Premiul pentru Patrimoniul Tehnic „Dumbrava Sibiului”.[48]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista Patrimoniului Mondial - UNESCO”. Institutul Național al Patrimoniului. 
  2. ^ a b „UNESCO”. Ministerul Culturii și Identității Naționale. 
  3. ^ „Legea nr. 160/2013 privind declararea zilei de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”. Lege5. 
  4. ^ a b en „The 1954 Hague Convention for the Protection of Cultural Property in the Event of Armed Conflict and its two (1954 and 1999) Protocols” (PDF). UNESCO. 
  5. ^ „Decretul nr. 605/1957 privind ratificarea Convenției pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și aderarea la Protocolul acestei convenții, încheiate la Haga la 14 mai 1954”. Lege5. 
  6. ^ en „Convention on the Means of Prohibiting and Preventing the Illicit Import, Export and Transfer of Ownership of Cultural Property 1970”. UNESCO. 
  7. ^ „Lege 79/1993 pentru aderarea României la Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea și împiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970” (PDF). ArchaeoHeritage.ro. 
  8. ^ en „Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage”. UNESCO. 
  9. ^ „DECRET nr. 187 din 30 martie 1990”. Portal Legislativ. 
  10. ^ „Legea nr. 285/2006 privind ratificarea celui de Al doilea Protocol la Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, adoptat la Haga la 26 martie 1999”. Lege5. 
  11. ^ en „Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage” (PDF). UNESCO. 
  12. ^ „LEGE nr. 99 din 16 aprilie 2007”. Portal Legislativ. 
  13. ^ en „Text of the Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage”. UNESCO. 
  14. ^ „LEGE nr.410 din 29 decembrie 2005 privind acceptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003”. Camera Deputaților. 
  15. ^ en „Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural Expressions 2005”. UNESCO. 
  16. ^ „Legea nr. 248/2006 pentru aderarea României la Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, adoptată la Paris la 20 octombrie 2005”. Lege5. 
  17. ^ en „Romania”. UNESCO. 
  18. ^ en „Churches of Moldavia”. UNESCO. 
  19. ^ en „Dacian Fortresses of the Orastie Mountains”. UNESCO. 
  20. ^ en „Historic Centre of Sighisoara”. UNESCO. 
  21. ^ en „Danube Delta”. UNESCO. 
  22. ^ a b c d e f g h i j k l en Hanns Kirchmeir, Anna Kovarovics, ed. (). „Nomination Dossier to the UNESCO for the Inscription on the World Heritage List”. p. 5. 
  23. ^ en Michael Huber (). „UNESCO Natural World Heritage: Primeval Beech Forest of the Carpathians and other regions of Europe” (PDF). E.C.O. Institut für Ökologie. p. 11. 
  24. ^ en „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”. UNESCO. 
  25. ^ en „Monastery of Horezu”. UNESCO. 
  26. ^ en „Villages with Fortified Churches in Transylvania”. UNESCO. 
  27. ^ en „Wooden Churches of Maramures”. UNESCO. 
  28. ^ en „Tentative Lists”. UNESCO. 
  29. ^ fr „Le Monastère de Neamt”. UNESCO. 
  30. ^ fr „Eglises byzantines et post-byzantines de Curtea de Arges”. UNESCO. 
  31. ^ fr „L'ensemble monumental de Tirgu Jiu”. UNESCO. 
  32. ^ fr „L'ensemble rupestre de Basarabi”. UNESCO. 
  33. ^ fr „L'église des Trois Hiérarques de Iassy”. UNESCO. 
  34. ^ fr „Les « coules » de Petite Valachie”. UNESCO. 
  35. ^ fr „L'église de Densus”. UNESCO. 
  36. ^ fr „Le noyau historique de la ville d'Alba Julia”. UNESCO. 
  37. ^ fr „Massif du Retezat”. UNESCO. 
  38. ^ fr „Pietrosul Rodnei (sommet de montagne)”. UNESCO. 
  39. ^ fr „Sinpetru (site paléontologique)”. UNESCO. 
  40. ^ en „The Historic Centre of Sibiu and its Ensemble of Squares”. UNESCO. 
  41. ^ en „The old villages of Hollókő and Rimetea and their surroundings”. UNESCO. 
  42. ^ en „Roșia Montană Mining Cultural Landscape”. UNESCO. 
  43. ^ en „Romania in the UNESCO Intangible Cultural Heritage”. Romfilatelia. 
  44. ^ en „Elements on the Lists”. UNESCO. 
  45. ^ a b „Patrimoniu – prezențe românești pe listele Patrimoniului Mondial material și imaterial”. Ministerul Afacerilor Externe. 
  46. ^ en „Maps of the Danube Delta and Comparative Maps of the Mouth and Fluvial Sections of the Soulina Branch Indicating the Latest Constructions Completed There”. World Digital Library. 
  47. ^ en „Album of a Journey through Southern Russia and the Crimea, by Way of Hungary, Wallachia, and Moldova”. World Digital Library. 
  48. ^ „Patrimoniul tehnic tradițional (preindustrial) din România / The Patrimony of the Traditional (Pre-industrial) Technology in Romania”. Muzeul Astra. 

Listă de calitate Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.