Mircea Ionescu-Quintus
Mircea Ionescu-Quintus | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Herson, Republica Rusă ![]() |
Decedat | (100 de ani)[2][3] ![]() Ploiești, România ![]() |
Părinți | Ion Ionescu Quintus |
Căsătorit cu | Viorica Ionescu-Quintus |
Număr de copii | 1 ![]() |
Copii | unul |
Naționalitate | Român |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | ortodoxă |
Ocupație | om politic avocat poet ![]() |
Ministrul justiției | |
În funcție 16 octombrie 1991 – 1992 | |
Președinte | Ion Iliescu |
Prim-ministru | Theodor Stolojan |
Precedat de | Victor Babiuc |
Succedat de | Petre Ninosu |
Președinte al Senatului României | |
În funcție 4 februarie 2000 – 30 noiembrie 2000 | |
Președinte | Emil Constantinescu |
Prim-ministru | Mugur Isărescu |
Precedat de | Petre Roman |
Succedat de | Nicolae Văcăroiu |
Partid politic | Partidul Național Liberal |
Alma mater | Universitatea din București[1] |
Modifică date / text ![]() |
Mircea Ionescu-Quintus (n. , Herson, Republica Rusă – d. ,[2][3] Ploiești, România[4]) a fost un politician român, fost președinte al Partidului Național Liberal între 1993-2001, senator în legislaturile 1996-2000 și 2004-2008, ales în județul Prahova pe listele partidului PNL. Mircea Ionescu-Quintus a deținut de asemenea funcția de ministru al justiției în guvernul Stolojan, primul guvern pluripartit de după 1989.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Mircea Ionescu-Quintus s-a născut la 18/31 martie 1917, la Herson (Cherson), în Crimeea, unde familia sa era refugiată în timpul Primului Război Mondial. Părinții lui sunt Ion G. Ionescu-Quintus și Maria (născută Naumescu).[5]
A absolvit Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești în 1934. S-a înscris în PNL în 1936, tatăl său fiind ales de nouă ori în Parlamentul României din postura de membru al acestui partid. A fost licențiat „cum laude” al Facultății de Drept a Universității din București în anul 1938 și apoi a profesat ca avocat în capitală, fiind specialist în drept și procedură penală.[5]
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost implicat în lupte pe Frontul de Est și pe cel de Vest. După război, Mircea Ionescu-Quintus s-a căsătorit și a fost trimis de regimul comunist în lagăre. În 1954 a fost eliberat din lagăr și a fost racolat de Securitate (în 2002, Curtea de Apel București a decis însă că liberalul nu a făcut poliție politică)[6].
După Revoluția Română din 1989 s-a înscris în PNL și a fost ales deputat în 1990 în primul Parlament postcomunist. A deținut funcția de ministru al justiției în Guvernul Stolojan, primul guvern pluripartit de după 1989. Mircea Ionescu-Quintus a fost senator în legislaturile 1996-2000 și 2004-2008. În cadrul activității sale parlamentare, Mircea Ionescu-Quintus a fost membru în următoarele grupuri parlamentare de prietenie:
- în legislatura 1990-1992: Statul Israel, Republica Elenă, Republica Polonă;
- în legislatura 1996-2000: Ungaria, Republica Federală Germania;
- în legislatura 2000-2004: Republica Populară Chineză.
Mircea Ionescu-Quintus a fost consilier îndrumător de avocați stagiari (1977-1985) și profesor la catedra de Drept Constituțional și Administrativ de la Facultatea de Studii Juridice a Universității de Inventică din Ploiești (1991-1993).[5]
Între 1993 și 2001 a fost președintele Partidul Național Liberal, iar din 2001 și până la moartea sa a fost președinte de onoare al acestui partid.
Mircea Ionescu Quintus a fost și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, el publicând mai multe volume de epigrame.[4]
A decedat la 15 septembrie 2017, în București.[5]
Controverse[modificare | modificare sursă]
Mircea Ionescu-Quintus figurează pe lista foștilor colaboratori ai Securității publicate în Monitorul Oficial de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.[7] În urma unui proces intentat CNSAS-ului, Curtea de Apel București a hotărât că Mircea Ionescu Quintus nu a făcut poliție politică.[6]
Aprecieri și onoruri[modificare | modificare sursă]
În 1942 a fost decorat cu Ordinul Coroana României cu spade și panglici de Virtute Militară.[5]
În 2002, președintele României, Ion Iliescu, i-a conferit lui Mircea Ionescu-Quintus Ordinul național „Steaua României” în rang de cavaler.[8]
Mircea Ionescu-Quintus a primit în aprilie 2009 gradul de general de brigadă în retragere din partea președintelui Traian Băsescu,[9] iar la 15 mai 2017 a fost înaintat la gradul de general-maior cu două stele, în retragere.
La 17 martie 2017 a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României”, în grad de ofițer, de către președintele Klaus Iohannis.[10][8]
Mircea Ionescu-Quintus a fost declarat cetățean de onoare al orașelor Ploiești și Orșova.[5]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://adevarul.ro/news/societate/mircea-ionescu-quintus--avocat-am-fost-condamnat-moarte-legionari-1_50aeb2927c42d5a6639f433c/index.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Mircea Ionescu Quintus a murit. Politicianul liberal avea 100 ani. Ce declara preşedintele de onoare al PNL în ultimul interviu pentru Adevărul
- ^ a b Mircea Ionescu-Quintus, Discogs, accesat în
- ^ a b „Mircea Ionescu Quintus a murit”.
- ^ a b c d e f Agenția Națională de Presă AGERPRES (). „A murit Mircea Ionescu-Quintus, președinte de onoare al PNL (fișă biografică)”. Accesat în .
- ^ a b https://www.stiripesurse.ro/biografie---cine-a-fost-mircea-ionescu-quintus--controversata-legatura-cu-securitatea-si-scandaluri-uriase_1219500.html
- ^ Lista foștilor colaboratori ai organelor de securitate
- ^ a b Iulia Iancu, Fostul președinte al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, a fost decorat, vineri, de către președintele Klaus Iohannis România liberă (online), 17 martie 2017; accesat la 17 martie 2017
- ^ Mircea Ionescu-Quintus, înaintat în grad de Traian Băsescu de Ziua Veteranilor, 28 aprilie 2009, Gândul, accesat la 15 iunie 2013
- ^ Agenția de Presă Mediafax: Mircea Ionescu Quintus a fost DECORAT de președintele Klaus Iohannis la împlinirea vârstei de 100 de ani, accesat 17 martie 2017
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- VIDEO Mircea Ionescu-Quintus: „Mă atrăgea Mișcarea Legionară, ca pe orice tânăr”, 11 martie 2011, George Rădulescu, Adevărul
- Mircea Ionescu Quintus, martorul secolului XX, 15 aprilie 2010, George Rădulescu, Historia
- Iunie 1941: În linia întâi, cu Quintus și Djuvara, 21 iunie 2011, George Rădulescu, Adevărul - articol Historia
- Mircea Ionescu-Quintus : "Nu am avut puterea sa refuz Securitatea", 1 octombrie 2006, Evenimentul zilei
|
- Nașteri în 1917
- Nașteri pe 18 martie
- Decese în 2017
- Decese pe 15 septembrie
- Cavaler al Ordinului Steaua României
- Centenari români
- Colaboratori ai Securității
- Deputați români 1990-1992
- Epigramiști români
- Generali români din secolul al XXI-lea
- Miniștri de justiție ai României
- Ofițer al Ordinului Steaua României
- Politicieni români din secolul al XX-lea
- Președinți ai Partidului Național Liberal (România)
- Senatori români 1996-2000
- Senatori români 2000-2004
- Profesori universitari români
- Cetățeni de onoare ai Ploieștiului
- Absolvenți ai Liceului Sfinții Petru și Pavel