Sari la conținut

Rodica Stănoiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rodica Stănoiu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Nucet, România Modificați la Wikidata
Decedată (86 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuȘerban Stănoiu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecriminolog[*]
politiciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[3] Modificați la Wikidata
Reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Modificați la Wikidata
În funcție
  [4]
În funcție
  [4]
Senatoare a României Modificați la Wikidata
În funcție
  
CircumscripțiaOlt
Legislaturălegislatura 2004–2008[*]
Grup parlamentarPartidul Social Democrat
În funcție
  
CircumscripțiaOlt
Legislaturălegislatura 1996–2000[*]
Grup parlamentarPartidul Democrației Sociale din România
Ministru al justiției Modificați la Wikidata
În funcție
  
Precedat deValeriu Stoica
Succedat deCristian Diaconescu

Partid politicPC (ianuarie 2007–prezent)
PSD (până la ) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din București

Rodica Mihaela Stănoiu (n. , Nucet, România – d. ) a fost un politician român, senator în legislatura 1996-2000 ales în județul Olt pe listele partidului PDSR, ministru al justiției între 2000-2004 în cabinetul Năstase. Pe 10 martie 2004 a fost numită consilier prezidențial pentru securitate națională, respectiv șef al administrației prezidențiale, de președintele Ion Iliescu. La alegerile legislative din 2004 a fost aleasă senator de Olt, din partea PSD. Rodica Stănoiu a fost căsătorită cu Șerban Viorel Stănoiu (1940 - 2017), desemnat de Ion Iliescu judecător la Curtea Constituțională, din partea Președinției României, cu mandat din 2001 până în 2007.

Rodica Stănoiu a fost membră în Partidul Social-Democrat până în septembrie 2006. În ianuarie 2007 a aderat la Partidul Conservator, condus de Dan Voiculescu.

Colaborarea cu Securitatea

[modificare | modificare sursă]

A fost acuzată că a făcut poliție politică din anul 1963 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. La data de 19 iunie 2012, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondată contestația formulată de contestatoarea Rodica Stănoiu împotriva deciziei CNSAS din data de 6 februarie 2007, prin care s-a stabilit calitatea acesteia de colaborator al Securității, astfel că a fost confirmată decizia prin care aceasta a fost declarată colaborator al Securității.

Rodica Stănoiu a pierdut definitiv procesul intentat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. „Respinge recursul declarat de Stănoiu Mihaela Rodica împotriva sentinței nr. 213 din 19 iunie 2012 a Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat”, au stabilit magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit CNSAS, Rodica Stănoiu a dat note informative sub numele conspirativ „Sanda”,[5] în perioada 1983-1987. CNSAS a stabilit că între 1983 și 1985 Rodica Stănoiu a furnizat informații semnate cu numele „Sanda", iar între 1986 și 1987, a semnat notele informative sub numele conspirativ „Georgeta".

Imixtiunea în procesele de restituire

[modificare | modificare sursă]

În februarie 2002, după câteva sentințe judecătorești favorabile Bisericii Române Unite cu Roma, patriarhul Teoctist a adresat o scrisoare ministrei justiției Rodica Stănoiu, prin care îi cerea să intervină pe lângă instanțele de judecată ca acțiunile greco-catolicilor să fie respinse, făcând referire expresă la judecătoriile din Dej și Gherla, precum și la tribunalele din Baia Mare și Arad și la curțile de apel Cluj și Alba Iulia. Ministerul Justiției a trimis scrisoarea respectivă prin fax către curțile de apel din Transilvania, ceea ce a generat un val de proteste față de imixtiunea în activitatea instanțelor de judecată. Ulterior Rodica Stănoiu a spus că nu ea a dispus trimiterea scrisorii patriarhului Teoctist la instanțele de judecată, ci un secretar de stat.[6]

Moartea procurorului Panait

[modificare | modificare sursă]

Rodica Stănoiu a fost profesor universitar și l-a avut doctorand pe procurorul Cristian Panait, decedat în 10 aprilie 2002 în împrejurări neobișnuite.[7]

Lucrări publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Rodica Mihaela Stănoiu, Asistența juridică internațională în materie penală, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1975;
  • Rodica Mihaela Stănoiu, Metode și tehnici de cercetare în criminologie, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1981.
  1. „sub numele: Rodica Mihaela STĂNOIU”.
  2. „A murit Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiției din Guvernul Năstase”.
  3. „Rodica Stănoiu” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
  4. 1 2 http://www.assembly.coe.int/nw/xml/AssemblyList/MP-Details-EN.asp?MemberID=5518. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. Cu ce i-a amenințat INFORMATOAREA SECURITĂȚII Rodica Stănoiu pe membrii CNSAS. De ce se bănuia că “SANDA” l-a turnat și pe ADRIAN NĂSTASE, 5 septembrie 2016, Roland Cătălin Pena, Evenimentul zilei, accesat la 6 septembrie 2016
  6. Scrisoarea patriarhului Teoctist a fost trimisă curților de apel fără știrea mea, Catholica.ro, 22 martie 2002. Accesat la 15 decembrie 2025.
  7. Ultimul document semnat de procurorul Panait, Evenimentul Zilei, 24 aprilie 2014.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri