Mihnea al III-lea Radu
| Mihnea al III-lea | |
 Domn al Țării Românești | |
 Efigia lui Mihail Radu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1613  Iași, Moldova |
| Decedat | (47 de ani) Comitatul Sătmar, Regatul Ungariei |
| Părinți | Radu Mihnea |
| Ocupație | guvernator[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Basarabilor |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | 19 ianuarie 1658 – noiembrie 1659[1] |
| Predecesor | Constantin Șerban |
| Succesor | Gheorghe Ghica |
Modifică date / text  | |
Mihnea al III-lea (sau Mihail Radu; n. 1613, Iași, Moldova – d. , Comitatul Sătmar, Regatul Ungariei) a fost domn al Țării Românești între 1658–1659. A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Originea lui Radu este incertă. În timpul vieții sale, Radu a pretins că este fiul lui Radu Mihnea, însă alte versiuni ale istoriei sale oferă relatări diferite despre originea sa, susținând că adevăratul său tată ar fi fost Radu Șerban sau Mircea Ciobanul.[2]
Pârvu Cantacuzino afirmă că „Mihnea era la origine un cămătar grec. Tatăl său se numea Iane Surdul, iar el însuși fusese botezat Franți. Astfel, arătând încă din tinerețe o înclinație de a-l urma pe Ismael, fiul Agarei, a fugit de la părinți, s-a dus la Țarigrad și s-a închinat lui Kinan-pașa, spunându-i că este fiul lui Radu-voievod și nepotul lui Mihnea-voievod. Și astfel și-a petrecut viața cu turcii, timp de aproape 40 de ani”.[2]
Potrivit unui călător turc, Mihnea al III-lea ar fi fost crescut în comunitatea grecească din Istanbul. El era un apropiat al marelui vizir Kenan Pașa și al soției acestuia, iar statutul său ar fi fost comparabil cu cel al unui fiu adoptiv.[2]
În iulie 1653, Mihnea s-ar fi aflat, probabil, în spatele unei tentative de asasinat asupra lui Matei Basarab.[3]
La 29 ianuarie 1658, Mihnea a depus jurământ de credință sultanului otoman Mehmed al IV-lea.[4]
La puțin peste o lună după aceea, trupele otomane au invadat Țara Românească și l-au înlăturat pe voievodul Constantin Șerban, instalându-l în locul său, la 5 martie 1658, pe Mihnea, considerat mai docil față de Poartă.[2]
Domnia
[modificare | modificare sursă]După încoronarea de la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei și-a schimbat titlul de „domn” cu cel de „ighemon” și numele de Mihnea cu cel de Mihail-Radu.[5]
Coordonându-și acțiunile cu cele ale principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început acțiunile militare împotriva turcilor (1659). După câteva victorii obținute în sudul Dunării, atacat din spate de tătari și având împotrivă întreaga boierime, a fost nevoit să se retragă în Transilvania, unde a și murit.
Steagul Țării Românești din vremea lui Mihnea al III-lea avea fondul roșu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin cu coroană princiară, având ca suporți doi lei rampanți, totul încoronat cu o coroană arhiducală susținută de doi îngeri; în partea superioară a steagului era scris numele și titulatura. IO Mihail Radu cu mila lui Dumnezeu domn al Ungrovlahiei și al părților megieșite arhiduce.[6]
Mihnea al III-lea a murit, cel mai probabil, la 5 aprilie 1660, în ziua următoare participării la un ospăț organizat la Satu Mare de Constantin Șerban.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dicționar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1965
- Mihnea al III-lea: 1658-1659, Marin Matei Popescu, Adrian N. Beldeanu, Editura Militară, 1982
- Constantin Moisil (1914), „Monetele lui Mihnea vodă Radu”, în Analele Academiei Române, M.S.I., S. II, t. XXXVI
- George Severeanu (1923), „Monetele lui Dabija Vodă (1661-1665) și ale lui Mihnea Vodă Radu (1658-1660). Variații inedite”, în Buletinul Societății Numismatice Române, XVIII, nr. 45-48, p. 103-109
- Börekçi, Günhan (2009). Ágoston, Gábor; Bruce Masters (eds.). Encyclopedia of the Ottoman Empire.
- Secuiu, Micu (14 September 2016). Studii de istorie - ed. a II-a. Zekely Wilhelm. ISBN 9786068796031.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Amintirile Bucurescilor: O ceremonie de încoronare din secolul al XVII-lea, 4 ianuarie 2009, Ștefania Stan, Amos News
- Feodorov, Ioana (2014), Mihnea III Radu, Prince of Wallachia, as Seen by Paul of Aleppo and His Father Makāriyūs Ibn al-Zaʻīm, Patriarch of Antioch
- Xenopol, Alexandru Dimitrie (1896). Istoria romînilor din Dacia traiana
| Predecesor: Constantin Șerban |
Domn al Țării Românești 1658 - 1659 |
Succesor: Gheorghe Ghica |
