Mândra, Brașov
| Mândra | |
| — sat și reședință de comună — | |
.jpg) Biserica „Înălțarea Domnului” (monument istoric) | |
  Mândra Mândra (România) | |
 Mândra Mândra (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 45°49′20″N 25°02′48″E / 45.82222°N 25.04667°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună |  Mândra |
| Altitudine[2] | 423 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.046 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507125 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.
În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov[3], comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune.
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane.
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- În partea de nord a localității, în lunca Oltului, se află Rezervația Naturală Zona Umedă Mândra.
- Muzeul de Pânze și Povești
Demografie[modificare | modificare sursă]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Mândra este atestată documentar din anul 1400, printr-un act de danie din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Printre vechii boierii munteni din Mândra se numără: Micu, Stoica, Cocan, Taflan, Comșa.[4]
În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni[5] în Ardeal, în localitatea Mândra (cu denumirea ortografiată: Mendra) au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la Mândra trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele Rád (Radu). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual, un car de fân.[6]Denumirea satului Mendra, precum și prenumele celor doi preoți ortodocși, Rád, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.[7]
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ilie Beleuță (1878-1972), preot ortodox român, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
- Horia Sima (1906-1993), profesor de liceu și politician român, comandant al Mișcării Legionare.
- Mariana Târcă (n. 1962), fostă jucătoare de handbal și antrenoare română.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov
- ^ Ioan cavaler de Pușcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române, vol. I, Sibiu, 1892, p. 155-157
- ^ Recensământ: Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la anul 1733
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 409
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 303
Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]
- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
- Ioan Pușcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române, Tiparul Tipografiei Archidiecesane Sibiu, 1892
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||
| |||||||||||||||||||
