Recea, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Recea
—  Sat  —
Recea se află în România
Recea
Recea
Recea (România)
Localizarea satului pe harta României
Recea se află în Județul Brașov
Recea
Recea
Recea (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E45°43′52″N 24°56′34″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăROU BV Recea CoA.jpg Recea

SIRUTA41747

Altitudine551 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total900 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507180
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Se află la 12 km depărtare de Făgăraș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul (conscripțiunea)[2] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.[3] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.[3] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.[4]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.[5] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.[6]

Turism[modificare | modificare sursă]

Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.
  3. ^ a b Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.
  4. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.
  6. ^ Idem.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe[modificare | modificare sursă]