Fântâna, Brașov
| Fântâna | |
| — sat — | |
  Fântâna Fântâna (România) | |
 Fântâna Fântâna (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 45°57′58″N 25°18′0″E / 45.96611°N 25.30000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună | Hoghiz |
| Populație (2021) | |
| - Total | 251 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507099 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Fântâna este un sat în comuna Hoghiz din județul Brașov, Transilvania, România.
Originea numelui localității[modificare | modificare sursă]
O părere privitoare la originea denumirii localității Fântâna o avem de la lingvistul Sextil Pușcariu care, într-un articol[2] radiodifuzat[3], iar apoi tipărit în revista „Țara Bârsei”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține:
„[...] dacă cutare sat de lângă Olt se numește azi Vad, și pe altul îl cheamă Fântâna, e probabil că acelui loc de trecere peste râu i se zicea, încă de pe vremea romanilor, Vadum și celuilalt loc, cu apă bună Fontana - și e posibil ca înainte chiar de venirea romanilor să le fi zis cu cuvintele corespunzătoare dace.”
Istorie și demografie[modificare | modificare sursă]
În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a organizat un recensământ în Ardeal, în localitatea românească (Locus valachicus) Hidegkut[4], numită azi Fântâna, erau recenzate un număr de 43 de familii românești. Cu alte cuvinte, trăiau circa 215 români în această localitate. Din registrul aceleiași conscripțiuni[5] mai aflăm că la Hidegkut funcționa preotul greco-catolic Iuon, care era recăsătorit, în urma decesului primei soții (Bigamus). În localitate, existau o biserică greco-catolică și o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se adunau, anual, 4 care de fân. Parohia greco-catolică făcea parte din protopopiatul de la Veneția de Jos : Archidiaconatus Venecziensis[6].
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Dimitrie Macrea (1907 - 1988), lingvist, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Sextil Pușcariu, Numele satelor noastre, in „Țara Bârsei”, 1934, Nr. 5, Brașov, p. 388.
- ^ Conferință ținută la Radio București, la 24 mai 1934
- ^ sic
- ^ Recensământ
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., paginile 408, 411.
Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]
- Sextil Pușcariu, Numele satelor noastre, in „Țara Bârsei”, Anul VI, Septemvrie-Octomvrie 1934, Nr. 5, Brașov, pp. 387–394.
- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
| |||||||
| ||||||||||
