Breaza, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Breaza (dezambiguizare).
Breaza
—  Sat  —
Breaza se află în România
Breaza
Breaza
Breaza (România)
Localizarea satului pe harta României
Breaza se află în Județul Brașov
Breaza
Breaza
Breaza (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°42′20″N 24°53′00″E45°42′20″N 24°53′00″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăLisa

SIRUTA41364

Altitudine610 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total533 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507116
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Breaza este un sat în comuna Lisa din județul Brașov, Transilvania, România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Breaza în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Pe o înălțime învecinată se află ruinele unei cetăți atribuită legendarului Negru Vodă. Cercetările arheologice au permis datarea complexului fortificat în secolul al XIII-lea, precizând două faze de construcție: inițial au fost ridicate două turnuri circulare, apoi incinta cu ziduri de piatră, cu plan oval (perimetru: 84 m), protejată de valuri de pământ. Fortificatia medievală, situată pe un promontoriu cu o bună poziție strategică, s-a suprapus peste o așezare dacică întărită, pe care a distrus-o in cea mai bună parte. Cetății dacice îi aparține un zid de piatră legat cu lut, de 1 m grosime. În fortificația medievală au fost incluse blocuri de calcar fasonate, prevăzute cu scobituri, în formă de coadă de rândunică, ce au facut parte din zidurile cetății dacice. In interiorul cetății au fost găsite fragmente ceramice ce datează din sec. I î.C.- I d.C.
  • În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripțiuni) în Ardeal, la Breaza au fost recenzate 40 de familii. Considerând că o familie era compusă, în medie din 5 persoane, rezultă că în Breaza anului 1733, locuiau circa 200 de persoane. Din același registru al conscripțiunii, aflăm că în Breaza erau trei preoți, toți trei ortodocși ("non uniti"), și anume: Popa Bukur (Bucur), Popa Mihaj (Mihai) și Popa Iuon (Ion). În Breaza exista o biserică ortodoxă. Numele preoților, ca și denumirea localității, erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie prezentate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.[2]
  • În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], pp. 303, 369.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], pp. 303, 369.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]