Sari la conținut

Voivodeni, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Voivodeni
—  sat  —
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Voivodenii Mici (monument istoric)
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Voivodenii Mici (monument istoric)
Voivodeni se află în România
Voivodeni
Voivodeni
Voivodeni (România)
Localizarea satului pe harta României
Voivodeni se află în Județul Brașov
Voivodeni
Voivodeni
Voivodeni (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°46′47″N 24°51′41″E ({{PAGENAME}}) / 45.77972°N 24.86139°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăVoila

SIRUTA42389

Populație (2021)
 - Total442 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507268
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Voivodeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Voivodeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Voivodeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Voivodeni, Brașov

Voivodeni este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România.

Satul Voivodeni (prin contopirea satelor Voivodenii Mari și Voivodenii Mici) se află în centrul Țării Făgărașului, pe Valea Brezei, care adăpostește spre izvoarele sale, cetatea zisă a lui Negru Vodă.

La recensământul (conscripțiunea)[2] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (în text, în latină: Locus valachicus) Voivodenii Mici (în ortografie ungurească Kis-Vojvodeni), erau recenzate 48 de familii (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în localitatea Voivodenii Mici din anul 1733, trăiau circa 240 de suflete,[3] toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că era recenzat un preot: Ioane (în ortografie ungurească, Iáne), unit, precum și o biserică greco-catolică.
La aceeași conscripțiune, în satul Voivodenii Mari (în ortografie maghiară, Nagy-Vojvodeni) erau recenzate 57 de familii (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în localitatea Voivodenii Mari din anul 1733, trăiau circa 285 de suflete,[4] toți români. Din registrul aceleiași conscripțiuni, aflăm că erau recenzați cinci preoți, toți greco-catolici: Oprea, Comșa, Rad[u], Ion și David, în ortografia maghiară: Opre, Komse, Rad, Iuon și David.
Din punct de vedere bisericesc, Voivodenii Mici și Voivodenii Mari, în anul 1733 aparținea protopiatului de Ludișor.[5][3] Numele localităților (Kis-Vojvodeni și Nagy-Vojvodeni), precum și al preoților, deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din maghiari.[6]

Lăcaș de cult

[modificare | modificare sursă]

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de aici, este cea mai veche biserică păstrată din Țara Oltului, cu particularități constructive care o deosebesc de toate celelalte monumente medievale din zonă.

Echipa de fotbal Progresul Voivodeni câștigătoare a două ediții a campionatului „Onoare”, ultima oară în 2008. Echipa este mândria localnicilor, ea având un istoric foarte bogat fiind înființată încă de pe vremea celui de al doilea război mondial[necesită citare] însă nu în mod oficial.

Este prima echipă din istoria campionatului „Onoare” care dispune și de site unde se pot citi reportaje ale jucătorilor,i nformații despre club și ultimele noutăți din fotbal și din ținutul Făgărașului[7].

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733. In: Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), pp. 302-415,
  3. ^ a b Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 367.
  4. ^ Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 369.
  5. ^ În latină, în original: Archidiaconatus Ludisoriensis
  6. ^ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
  7. ^ progresulvoivodeni.ro Echipa de fotbal Progresul Voivodeni Arhivat în , la Wayback Machine. web-site oficial
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]