Ohaba, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ohaba
—  sat  —
Ohaba
Ohaba
Ohaba se află în România
Ohaba
Ohaba
Ohaba (România)
Localizarea satului pe harta României
Ohaba se află în Județul Brașov
Ohaba
Ohaba
Ohaba (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°45′56″N 25°9′7″E / 45.76556°N 25.15194°E45°45′56″N 25°9′7″E / 45.76556°N 25.15194°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețBrasov county coat of arms.png Brașov
ComunăȘinca

SIRUTA41881

Populație (2011)
 - Total321 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507202
Prefix telefonic+40 x68 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ohaba în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Ohaba în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Ohaba[2] este un sat în comuna Șinca din județul Brașov, Transilvania, România.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Ohaba este un sat aparținând de comuna Șinca (județul Brașov) situat la poalele Munților Făgăraș, în partea estică a Țării Făgărașului. Satul, străbătut de DN73A Predeal-Șercaia, este situat la circa 20 km de orașul Făgăraș. Moara din Ohaba este încă activă și cea mai veche moară tradițională din Țara Făgărașului. A fost construită în 1873 și de atunci a rămas permanent în posesia familiei. În anii grei ai colectivizării (încheiată în 1962), strămoșul lor a fost declar chiabur și doi ani a suportat detenția la Făgăraș, dar nu a cedat. Moara actuală păstrează piesele inițiale, nefiind ”modernizată”. Chiar și cele două pietre de moară, având fiecare circa 1 tonă și confecționate din cremene în anul 1873 în Franța, la Lyon, sunt originale. Această moară este inclusă în circuitul european al morilor. Apa ajunge la moară pe o derivație (canal) din Râul Șercăriței care traversează satul. Moara este compusă în principal din două pietre: una fixă și una mobilă. Cu ”scafa” se toarnă boabele între pietre și se obține ”măcinatul”. Moara macină deopotrivă și grâul și porumbul, iar pe jgheabul inferior se obține făina necernută. Un șurub metalic acționează un sistem cu grindă care ridică sau coboară piatra mobilă modificând distanța dintre pietre de moară, obținîndu-se astfel făină având granulația dorită. Întreaga moară este acționată hidraulic printr-un sistem de roți de lemn antrenate prin curele. Forța hidraulică pune în mișcare atât piatra de moară, cât și sistemul de cernere aflat deasupra. ”Măcinatul” este transportat sus prin cupe atașate la o curea lungă, se face separarea și astfel se obține făina albă, făina neagră și tărâțele. Măcinatul tradițional are niște avantaje incontestabile. Omul care vine la moară cu porumb sau grâu, primește exact făina obținută din grăunțele pe care le-a adus. Spre deosebire de instalațiile industriale, aici măcinarea se face lent și la rece. Un sac de grăunțe (grâu sau porumb) de 40 kg este măcinat în circa trei ore și jumătate. Astfel se obține o făină superioară din punct de vedere calitativ, care păstrează nutrienții și vitaminele. Cu toate că nu se adaugă aditivi alimentari, se consideră că făina obținută aici se păstrează mult mai bine. Domnul Popa, proprietarul morii, apreciază că în ultimii ani se constată o revenire a interesului oamenilor pentru morăritul tradițional. De asemenea, turiștii, venind de pe toate continentele, sunt atrași atât de moară, cât și de frumoasele locuri de aici.
( En ) Ohaba village, belonging to Sinca village (Brasov County) is located at the foot of Fagaras Mountains, 20 km from the town of Fagaras. The mill in Ohaba is the oldest traditional mill in the Land of Fagaras and still works. Near the mill is a small boarding house arranged in traditional style and bearing the name "Mill with Cheers". The mill was built in 1873.
Chiar și cele două pietre de moară, având fiecare circa 1 tonă și confecționate din cremene în anul 1873 în Franța, la Lyon, sunt originale.
Ohaba este un sat aparținând de comuna Șinca (județul Brașov) situat la poalele Munților Făgăraș, în partea estică a Țării Făgărașului. Satul, străbătut de DN73A Predeal-Șercaia, este situat la circa 20 km de orașul Făgăraș. Moara din Ohaba este încă activă și cea mai veche moară tradițională din Țara Făgărașului. A fost construită în 1873 și de atunci a rămas permanent în posesia familiei. În anii grei ai colectivizării (încheiată în 1962), strămoșul lor a fost declar chiabur și doi ani a suportat detenția la Făgăraș, dar nu a cedat. Moara actuală păstrează piesele inițiale, nefiind ”modernizată”. Chiar și cele două pietre de moară, având fiecare circa 1 tonă și confecționate din cremene în anul 1873 în Franța, la Lyon, sunt originale.

Satul Ohaba este așezat la poalele Munților Făgăraș, „în linie dreaptă spre nord de muntele «Fundul Văcărei», între comunele[3] Șinca Veche, Șercăița și Vad. Vatra satului este așezată pe un loc șes brăzdat de valea Șercăiței, care printr-o curbă brăzdează satul în două părți.[4]

Satul Ohaba este străbătut de Drumul Național DN73A, care leagă orașul Predeal de Șercaia, trecând prin Pârâul Rece, Râșnov, Zărnești, Poiana Mărului, Șinca Nouă ș.a.m.d. La sudul localității, trece și drumul județean care leagă localitatea Perșani, de pe Drumul Național DN1, de orașul Victoria.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Din registrul recensământului (conscripțiunii) cerut(e) de Episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein, efectuat în anul 1733, aflăm că în localitatea Ohaba era recenzat un preot, cu numele de Stan (în ortografie maghiară: Sztán). Nu ni se spune numele de familie al preotului. Acesta era preot greco-catolic, iar în localitate era o biserică. Din aceeași conscripțiune, mai aflăm că în Ohaba anului 1733, erau recenzate 77 de familii. Altfel spus, la Ohaba trăiau vreo 385 de locuitori. Denumirea satului Haba, precum și numele preotului erau redate după ortografia maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii, formate din neromâni și în majoritate maghiari.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Bogdan Socol (*1980 - ), comentator sportiv

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Telekom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Roman, Radu Anton (). Ohaba - tara asta. Cartea Romaneasca. 
  3. ^ Azi satele Șinca Veche, Șercăița și Vad.
  4. ^ C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, p. 327.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
  • C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, Sibiu, 1928, 510 pagini.

Legături externe[modificare | modificare sursă]