Comăna de Sus, Brașov
Comăna de Sus | |
— sat — | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Brașov | |
Coordonate: 45°53′N 25°16′E / 45.883°N 25.267°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Brașov |
Comună | Comăna |
SIRUTA | 40875 |
Altitudine[3] | 508 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 365 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 507052 |
Prefix telefonic | +40 x68 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Comăna de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text |
Comăna de Sus (sau Comana de Sus, în maghiară Felsőkomána, germană Ober Comana) este un sat în comuna Comăna din județul Brașov, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Este așezată la poalele vestice ale Munților Perșani, la 3 km de Comăna de Jos, satul de reședință al comunei Comăna. Numele provine din Latina coma 'creastă' 'coamă'[4]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Istoria localității coboară până în perioada romană, pe teritoriul localității fiind descoperită o monedă romană din timpul împaratului Constantin. În secolul al XII-lea, pe Râul Comana, mai precis pe vârful Cetățeaua, 814 m altitudine, a fost construită o cetate sătească de apărare împotriva cotropitorilor din est, care puteau trece peste crestele munților Perșani, ușor accesibile. Cetatea a fost în parte distrusă de invazia mongolă iar apoi a fost prima cetate cucerită de unguri în încercarea lor de a subjuga Țara Făgărașului. În Evul Mediu, activitatea economică era bine reprezentată de creșterea animalelor, cultivarea pământului, industria sticlăriei, morărit (mori de apă), etc.
Viața religioasă este reprezentată de biserica de secol XVIII, Adormirea Maicii Domnului, în prezent monument de arhitectură.
Obiectiv memorial
[modificare | modificare sursă]Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița comemorativă este amplasată în centrul localității și a fost ridicată pentru cinstirea memoriei Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul are o înălțime de 5 m și este realizat din lemn, iar împrejmuirea este asigurată de un grilaj din fier forjat și plasă de sârmă.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Populația localității la recensământul din anul 2011 număra 364 locuitori, în mare regres față de perioada interbelică, timp în care în sat existau 849 de suflete (recensământ 1930).
Rezervații naturale
[modificare | modificare sursă]Pe Valea Comănii se află câteva obiective naturale protejate: Peștera Comăna( numitǎ de localnici Peștera Mănăstirii ), rezervația geologică de la Piatra Cioplită - coloane de bazalt prismatice, punctul fosilifer Gârbova.
Pe drumul forestier lung de cca 15 km ce însoțește în amonte Râul Comana, se poate practica cicloturismul. Pe lângă rezervațiile naturale se mai adaugă peisajul carstic cu numeroase peșteri ( Mănăstirii, Tigăi, Bulz ), Porțile de Piatră (canion sculptat de vale în rocă), Omul de piatră (rocă cu chip uman). Pădurea este reprezentată de fag și gorun, ca și Pădurea Bogății, în prezent existând un proiect pentru extinderea rezervației mai sus amintite și pe teritoriul comunei Comăna.
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Grigorie Comșa (1889-1935), episcop, membru de onoare al Academiei Române.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Drumul Comăna de Jos-Comăna de Sus
-
Intrarea în localitate
-
Căminul cultural
-
Biserica Adormirea Maicii Domnului (monument istoric)
-
Podul peste râul Comana
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]
|