Lipcani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Lipcani
—  Oraș  —
Gara Lipcani
Gara Lipcani
Lipcani se află în Briceni
Lipcani
Lipcani
Lipcani (Briceni)
Orașul pe harta Republicii Moldova
Lipcani se află în Briceni
Lipcani
Lipcani
Lipcani (Briceni)
Orașul pe harta raionului Briceni
Coordonate: 48°15′55″N 26°48′14″E / 48.26528°N 26.80389°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionRaionul Briceni
Atestare1429

Guvernare
 - PrimarEvghenii Dumenco (PSRM[1], 2019)

Suprafață
 - Total11,875 km²

Populație (2014)[2]
 - Total4.685 locuitori

Cod poștalMD-4706
Prefix telefonic247

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta orașului
Harta orașului

Lipcani (în rusă Липканы, în ucraineană Липкани, în idiș ליפקאַן‎, transliterat Lipkon; ) este un oraș din raionul Briceni, nord-vestul Republicii Moldova. Este cel mai vestic oraș din țară.

Denumirea localității provine de la tătarii lipcani care au locuit odinioară această localitate. Aceștia au fost strămutați în 1699 din Camenița.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul Lipcani este cea mai nordică localitate urbană din Moldova, este situat la frontiera de nord-vest a Moldovei cu România și Ucraina, pe malul stâng al râului Prut, la o distanță de 252 km de capitala republicii – Chișinău și la 28 km de orașul Briceni.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Fondul funciar al localității constituie 1187,53 ha. Cea mai mare parte ocupă terenul intravilan – 564,52 ha. sau 47,6% din suprafața totală. Orașul Lipcani practic nu dispune de terenuri cu destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul Prut, al doilea ca mărime din republică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Orașul Lipcani a fost prima dată atestat documentar în secolul al XV-lea, la 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era pe drept cuvânt unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul guberniei. Totodată, devine și un important centru (ștetl) al vieții evreiești din regiune, fapt pentru care, a fost supranumit „Olimp basarabean” de către poetul Haim Nahman Bialik,[3] asta deoarece în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, școlile evreiești din localitate produsese mai multe figuri majore ale literaturii moderne idiș și ebraice, printre care Iehuda Steinberg și Eliezer Steinbarg.

După cel de-al doilea război mondial, Lipcaniul se transformă într-un important centru industrial. În oraș s-au deschis fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În prezent este spre finalizare construcția podului peste râul Prut, fapt ce va da un imbold relațiilor de colaborare dintre agenții economici de pe ambele maluri și va permite înviorarea economică din oraș. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
2,692
30
49.26%
0.55%
Ucraineni 2,038 37.30%
Ruși 596 10.90%
Evrei 27 0.49%
Găgăuzi 11 0.20%
Bulgari 9 0.16%
Alții 62
Total 5,465 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului Lipcani activează 93 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 74 sau 80% sunt întreprinderi individuale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială a unei fabrici de încălțăminte, autogara și gara fieroviară, SRL agricola "Cariops".

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Infrastructura de drumuri este tipică unei localități mici, însă orașul Lipcani este intersectat de magistralele internaționale Brest-Chișinău-Odesa și de drumurile naționale în diverse direcții – Costești, Tîrnova etc. Prin oraș trece calea ferată Cernăuți-Larga.

Sistemul de educație din oraș este format dintr-o grădiniță de copii, o școală medie rusă, o școală medie moldovenească și o școală normală-colegiu de pregătire a pedagogilor. De asemenea în subordonarea ministerului de interne funcționează Întreprinderea de educație prin muncă. Sistemul de ocrotire a sănătății este constituit din Spitalul raional și un Centru al medicilor de familie. Instituțiile culturale din oraș sunt: 2 biblioteci publice, o casă de cultură, școala de arte, școala de creație pentru copii și școala de creații tehnice pentru copii.

Personalități[modificare | modificare sursă]

O seară liniștită în Lipcani, 1900

Născuți în Lipcani[modificare | modificare sursă]

  • Vasili Sobicevski (1838–1913), om de știință și profesor rus în silvicultură
  • Iehuda Steinberg (1863–1908), scriitor evreu basarabean
  • Iacob Gorski (1867–1935), cântăreț de operă și regizor de operă rus, ulterior român
  • David Șeinis (1877–d. 1945), avocat, demograf-statistician și economist rus și sovietic
  • Mihail Kaufman (1881–1946), jurnalist, traducător, scriitor și medic
  • Nikolai Zubov (1885–1960), ofițer naval rus, inginer, geograf, oceanograf și explorator polar
  • Iacob Sternberg (1890–1973, poet-avangardist, eseist, dramaturg, regizor de teatru rus, român, ulterior sovietic
  • Moyshe Altman (1890–1981), scriitor român, ulterior sovietic
  • Eliezer Greenberg (1896–1970), poet și critic literar american
  • Moishe Oysher (1907–1958), cantor american și actor de teatru idiș
  • Vera Hacken (1912–1988), scriitoare, traducătoare și memorialistă română și americană
  • Fraydele Oysher (1913–2004), actriță de teatru și muzică idiș americană
  • Alexander Grobman (n. 1927), agronom, om de știință în domeniul fiziologiei plantelor și botanist peruvian
  • Victor Gațac (1933–2014), etnolog și folclorist
  • Mihail Muntean (n. 1938), profesor și doctor în științe istorice
  • Victor Alavațki (n. 1955), muzician și inginer de sunet sovietic și rus

Au locuit în Lipcani[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ Sol Liptzin (2007). "Sternberg, Jacob." Encyclopaedia Judaica. 2nd ed. Macmillan Reference USA. Vol. 19, p. 219. Retrieved via Gale eBooks, June 2, 2020. Also available online via Encyclopedia.com.
  4. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lipcani