Costești, Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Costești (dezambiguizare).
Costești
—  Oraș  —
Costești se află în Rîșcani
Costești
Costești
Costești (Rîșcani)
Orașul pe harta Republicii Moldova
Costești se află în Rîșcani
Costești
Costești
Costești (Rîșcani)
Orașul pe harta raionului Rîșcani
Coordonate: 47°51′30″N 27°15′31″E / 47.85833°N 27.25861°E

Țară Republica Moldova
RaionRîșcani
Atestare15 august 1499

Guvernare
 - PrimarNelu Glasu (2019; PSRM)

Populație (2014)[1]
 - Total3,507 locuitori

Cod poștalMD-5617
Prefix telefonic256

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Harta orașului
Harta orașului

Costești este un oraș din raionul Rîșcani, Republica Moldova. Orașul este așezat în partea de nord-vest a țării pe malul Ciuhurului, la confluența acestuia cu Prut, și este scăldat de apele lacului de acumulare Costești-Stânca. Localitatea se întinde pe o suprafață de 85 ha. Are o populație de aproximativ 3.500 locuitori (2014). La Costești se află una din cele două centrale hidroelectrice din Republica Moldova.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare a avut loc la 3 iunie 1492 încoace, când Alexandru cel Bun a întărit boierilor Stanciu, Lazar și Costea, fii ai lui Oana, vornic de Suceava, pământ peste Prut „a așeza 10 sate”, inclusiv unul la gura Ciuhurului. Cu timpul, din cei trei frați la gura Ciuhurului rămăsese proprietar doar Costea. O altă relatare este că precum băștinașii din cauza inundației Ciuhurului și Prutului își făceau case pe costișă și de aceea au numit satul Costești de la „costișă”.

O altă atestare documentară datează din 15 august 1499, când Ștefan cel Mare a întărit lui Efrem, slugă domnească, stăpânirea peste a treia parte din moșia satului Costești de lângă gura Ciuhurului, cumpărat cu 200 zloți tătărețti de la Oliușca.[2]

În secolul al XIX-lea localitatea aparținea volostei Zăbriceni. În 1902 în Costești erau 187 de case, cu o populație de 912 persoane, toți țărani români, care posedau pământ de împroprietărire 750 desetine. Proprietari erau Strâmban cu 657 desetine și Scordeli cu 350 desetine. Erau înregistrate vii și grădini cu pomi, cât și o biserică cu hramul Sf. Nicolae.[3]

Odată cu costrucția nodului hidrotehnic Costești-Stânca în 1975, satul din vale s-a mutat mai sus pe costișă. Satul vechi s-a cufundat în apele lacului de acumulare Costești-Stânca. Alături de noile case individuale ale locuitorilor băștinași au fost construite 5 blocuri de 5 nivele și 24 de blocuri cu 2 nivele.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  2. ^ Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
  3. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.