Camenca

Acest articol se referă la un oraș din Republica Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Camenca (dezambiguizare).

Camenca

Каменка
Кам'янка
Kamionka

— Oraș —

Drapel

Stemă

Camenca

Camenca (Transnistria)

Orașul pe harta Transnistriei

Camenca

Camenca (Camenca)

Orașul pe harta raionului Camenca

Coordonate: 48°1′51″N 28°41′58″E / 48.03083°N 28.69944°E

Țară

Republica Moldova

Teritoriu autonom

Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului

Unitate administraivă

Raionul Camenca

Fondat

Secolul al XVIII-lea

Localități componente

Solnecinoe

Guvernare

- Primar

Vladimir Carauș

Populație (2014^[1])

- Total

▼8.871 locuitori

Cod poștal

MD-6600

Prezență online

http://www.kamenka-gov.org
GeoNames

Camenca (în rusă Каменка, transliterat: Kamenka, în ucraineană Кам'янка, transliterat: Kam'ianka, în poloneză Kamionka)^[2], este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Camenca are c. 9 mii de locuitori și este cea mai veche stațiune balneologică din țară.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul e situat la 48°1′N 28°43′E, în partea stângă a Nistrului, în zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Este centru administrativ al așa-numitului „raion Camenca” creat de autoritățile separatiste transnistrene.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale

Republica Moldova 1991–

URSS 1944–1991

Regatul României 1941–1944

URSS 1922–1941

RSS Ucraineană 1920–1922

Republica Populară Ucraineană 1917–1920

Republica Rusă 1917

Imperiul Rus 1793–1917

Uniunea Polono-Lituaniană 1699–1793

Imperiul Otoman 1672–1699

Uniunea Polono-Lituaniană 1609–1672

Localitatea a fost fondată în 1608. În secolul al XVII-lea s-a aflat în voievodatul Bracław din Uniunea statală polono-lituaniană și în proprietatea unui magnat polonez din familia Koniecpolski.^[2] În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În acea perioadă, aparținea magistrului Jan Aleksander Koniecpolski. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei, a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, satul a fost inclus în ținutul Olgopol din gubernia Podolia. În 1803 a fost construit un palat în sat.

Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română. Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.

În 2008, în localitate a fost înființată parohia romano-catolică a Sfintei Fecioare Maria a Ajutorului Etern. De asemenea găzduiește și parohia ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.371 locuitori, dintre care 3.866 (52.45%) moldoveni (români), 1.892 (25.67%) ucraineni, 1.283 (17.41%) evrei și 261 (3.54%) ruși.^[3]

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.323 locuitori, dintre care 5.288 (51.22%) moldoveni (români), 3.476 (33.67%) ucraineni si 1.880 (18.21%) ruși.^[4]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Născuți în Camenca[modificare | modificare sursă]

Nicolae Coval (1904–1970), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945–1946) și prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1946–50)
Ivan Coval (1920–1980), militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice
Dmitri Crețul (n. 1933–2008), constructor sovietic și moldovean, Erou al Muncii Socialiste