Sari la conținut

Camenca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un oraș din Republica Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Camenca (dezambiguizare).
Camenca
Каменка
Kamionka
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Camenca se află în Transnistria
Camenca
Camenca
Camenca (Transnistria)
Orașul pe harta Transnistriei
Camenca se află în Camenca
Camenca
Camenca
Camenca (Camenca)
Orașul pe harta raionului Camenca al așa-numitei RMN
Coordonate: 48°1′51″N 28°41′58″E ({{PAGENAME}}) / 48.03083°N 28.69944°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
Teritoriu autonomUAT din Stînga Nistrului
OrașCamenca
FondatSecolul al XVIII-lea

Localități componenteSolnecinoe

Guvernare
 - PrimarVladimir Carauș

Populație (2014[1])
 - Total8.871 locuitori

Cod poștalMD-6600

Prezență online
http://www.kamenka-gov.org
GeoNames Modificați la Wikidata

Camenca (în rusă Каменка, transliterat: Kamenka, în ucraineană Кам'янка, transliterat: Kam'ianka, în poloneză Kamionka)[2], este un oraș din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Camenca are c. 9 mii de locuitori și este cea mai veche stațiune balneologică din țară.

Orașul e situat la 48°1′N 28°43′E, în partea stângă a Nistrului, în zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Este centru administrativ al așa-numitului „raion Camenca” creat de autoritățile separatiste transnistrene.

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Republica Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1922–1941
RSS Ucraineană 1920–1922
Republica Populară Ucraineană 1917–1920
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1793–1917
Uniunea Polono-Lituaniană 1699–1793
Imperiul Otoman 1672–1699
Uniunea Polono-Lituaniană 1609–1672

Localitatea a fost fondată în 1608. În secolul al XVII-lea s-a aflat în voievodatul Bracław din Uniunea statală polono-lituaniană și în proprietatea unui magnat polonez din familia Koniecpolski.[2] În 1672, conform tratatului de pace de la Buczacz, împreună cu Podolia, a intrat în stăpânirea Imperiului Otoman, iar după tratatul de la Karlowitz din 1699 a revenit Poloniei. În acea perioadă, aparținea magistrului Jan Aleksander Koniecpolski. În timpul celei de-a doua împărțiri a Poloniei, a fost ocupat de Imperiul Rus. În componența Rusiei, satul a fost inclus în ținutul Olgopol din gubernia Podolia. În 1803 a fost construit un palat în sat.

Din 1924 până în 1940, a făcut parte din RASS Moldovenească, iar apoi până în 1991, a făcut din RSS Moldovenească, cu excepția 1941-1944, când a făcut parte din Transnistria română. Odată cu destrămarea URSS și războiul din 1992 a trecut sub control separatist.

În 2008, în localitate a fost înființată parohia romano-catolică a Sfintei Fecioare Maria a Ajutorului Etern. De asemenea găzduiește și parohia ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului.

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.371 locuitori, dintre care 3.866 (52.45%) moldoveni (români), 1.892 (25.67%) ucraineni, 1.283 (17.41%) evrei și 261 (3.54%) ruși.[3]

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 10.323 locuitori, dintre care 5.288 (51.22%) moldoveni (români), 3.476 (33.67%) ucraineni si 1.880 (18.21%) ruși.[4]

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Născuți în Camenca

[modificare | modificare sursă]
  • Nicolae Coval (1904–1970), președinte al Sovietului Comisarilor Poporului din RSS Moldovenească (1945–1946) și prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1946–50)
  • Ivan Coval (1920–1980), militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice
  • Dmitri Crețul (n. 1933–2008), constructor sovietic și moldovean, Erou al Muncii Socialiste

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]


Legături externe

[modificare | modificare sursă]



  1. ^ Госстатслужба ПМР: Социально-экономическое развитие ПМР за 2013 год (окончательные данные)
  2. ^ a b Kamionka (1) in. Kamieńcze, [w:] Słownik geograficzny Królestwa Polskiego, t. III: Haag – Kępy, Warszawa 1882, s. 780.
  3. ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
  4. ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)