Biruința

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Biruința (dezambiguizare).
Biruința
—  Oraș  —
Biruința se află în Moldova
Biruința
Biruința
Biruința (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°48′58″N 28°4′7″E / 47.81611°N 28.06861°E / 47.81611; 28.0686147°48′58″N 28°4′7″E / 47.81611°N 28.06861°E / 47.81611; 28.06861

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Regiunea de dezvoltare Nord
Raion Sîngerei
Fondare 1965

Guvernare
 - Primar Valentin Cimpoeș (PN[1], 2015)

Suprafață
 - Total 2,37 km²

Populație (2014)[2]
 - Total 2.625 locuitori

Cod poștal MD-6202
Prefix telefonic 262

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Biruința este un oraș în Republica Moldova, în raionul Sîngerei. Situat la 134 km. la nord de capitala Republicii Moldova - Chișinău și la 15 km la est de Bălți, pe malul drept al râului Răut, afluent al râului Nistru.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Biruința face parte din raionul Sângerei. Orașul este întretăiat de calea ferată Bălți-Slobodca, care unește două mari centre industriale Bălți și Râbnița. La aproximativ 15 km de oraș trece automagistrala Chișinău-Bălți-Edineț.

Orașul Biruința este o localitate cu o suprafață foarte redusă, care este constituită doar din terenuri intravilane. Sub formă de parcuri în oraș sunt rezervate 5,25 ha de teren. Resursele funciare constituie 236,8 ha și sunt destinate pentru construcții.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Biruința a luat ființă în anul 1963, pe lângă fabrica de zahăr din Alexăndreni. Mai târziu, prin hotărârea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 1 iulie 1965 a fost acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința.

În orășel, a cărui populație în timp de cinci ani depășise 2.400 de locuitori, s-au mai construit o fabrică de prelucrare primară a strugurilor, două complexe zootehnice, o coloană mecanizată de construcții, o fabrică de malț, etc. Datorită dezvoltării intensive a diverselor întreprinderi, orașul s-a dezvoltat ca mic centru industrial. Nu rămânea în urmă nici infrastructura. Către anul 1969 aici au fost zidite o școală medie, o școală profesională-tehnică, o grădiniță de copii, o policlinică, o farmacie, un oficiu poștal, un palat de cultură și alte instituții social-culturale.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului este Valentina Rusu(PN) ales în 2015. Alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. În prumul tur au fost înscriși 8 canditați, cele mai multe voturi au acumulat Petru Boev (37,03% din sufragii) și Natalia Vechiu (26,93 %). Turul doi a fost câștigat de Petru Booev cu diferența de 11,62%.

Consiliul orășenesc este alcătuit din 8 reprezentanți ai Partidului Comuniștilor, 3 Ai Partidului Liberal Democrat, 1 al Partidului Democrat și un candidat independent (Melnic Victor).

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia orașului este reprezentată de trei societăți pe acțiuni, o întreprindere cu răspundere limitată și 13 întreprinderi individuale.

Cea mai mare întreprindere din teritoriu, ponderea căreia în economia orașului constituie peste 80%, este întreprinderea mixtă Moldo-Germană „Combinatul de zahăr” S.A., care prelucrează, depozitează și realizează zahăr din sfeclă de zahăr. În prezent, capacitatea de producție a combinatului este de 4.500 tone/zi. O altă întreprindere este „Gips-Biruința” care se ocupă cu producerea gipsului pentru construcție și cu destinație medicală. Întreprinderea „Multival” S.R.L. se ocupă cu prelucrarea melasei și obținerea spirtului pentru vinificație și ultima întreprindere din grupul celor mari este „RemTehService” S.A. care se ocupă cu repararea curentă și capitală a tehnicii agricole și a autovehiculelor.

Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg consum și a materialelor de construcție.

Orașul Biruința este una din puținele localități din Moldova care nu dispune de teren extravilan. Drept urmare orașul nu are pe teritoriul său gospodării agricole.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 12,3 km. Aprovizionarea cu apă potabilă se efectuează din patru fântâni arteziene, prin două turnuri de apă și prin conducte construite între anii 1960-1980. În prezent se întreprind lucrări privind aprovizionarea continuă cu apă a părții de nord a orașului, în scopul acesta se construiește un nou turn de apă. Sistemul de canalizare este foarte uzat și se află la o depărtare de 4,5 km de oraș. Întreprinderile amplasate la marginea orașului sunt gazificate, restul orașului fiind negazificat. Din anul 1999 nu se mai efectuează încălzirea centralizată a fondului locativ. Amplasarea compactă a caselor cu multe etaje face posibilă organizarea sistemului de încălzire centralizată.

Social[modificare | modificare sursă]

Populația orașului Biruința este de 4.772 persoane, dintre care 2.740 sunt moldoveni sau 57% din numărul total. Populația ocupată constituie 1.260 persoane. Biruința - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Pe teritoriul orașului funcționează școala medie de cultură generală cu un contingent de 800 elevi, 40 profesori și 25 unități personal tehnic administrativ. Din anul 2005, gimnaziul primește statut de liceu, funcționînd sub denumirea de Liceul Teoretic "Luceafărul".

Grădinița de copii are o capacitate de 160 locuri, colectivul de educatori este format din 9 persoane și cel al personalului tehnic-administrativ din 25 persoane. În oraș funcționează un centru de sănătate în care lucrează 8 medici de diferite profiluri, 21 personal mediu medical și 6 lucrători tehnici. Orașul dispune de o bibliotecă publică, amplasată în incinta Casei de Cultură, și o bibliotecă școlară. Orașul mai are un stadion parțial amenajat cu o suprafața de 1,8 ha.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 1.486 mii lei, dintre care cea mai mare pondere o dețin transferurile 959,2 mii lei sau 64,55%, urmate de defalcări – 472,4 mii lei, ceia ce constituie 31,8%, restul revin veniturilor proprii. Până în anul 2002 bugetul local era format doar din defalcări 84,6% și venituri proprii. Principalul contribuabil în teritoriu este întreprinderea mixtă „Combinatul de zahăr” S.A. Cheltuielile publice locale sunt formate din 2 articole de bază: pentru educație – 80,3% și întreținerea aparatului primăriei și contabilitatea centralizată 13,6%, restul 6,1% sunt utilizate pentru activități de interes local.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls. Accesat la 1 mai 2017. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]