Cahul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Cahul (dezambiguizare).
Cahul
—  Oraș  —
Cahul
Cahul
Stemă
Stemă
Cahul se află în Cahul
Cahul
Cahul
Cahul (Cahul)
Cahul pe harta Republicii Moldova
Cahul se află în Cahul
Cahul
Cahul
Cahul (Cahul)
Orasul pe harta Raionului Cahul
Coordonate: Coordonate: 45°54′19″N 28°11′46″E / 45.90528°N 28.19611°E / 45.90528; 28.1961145°54′19″N 28°11′46″E / 45.90528°N 28.19611°E / 45.90528; 28.19611

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Raionul Cahul
Atestare 1502

Localități componente Cahul, Cotihana

Guvernare
 - Primar Nicolae Dandiș (Ind., 2015–2019)

Suprafață
 - Total 31 km²
Altitudine 119 m.d.m.

Populație (2014)[1]
 - Total 30.018 locuitori

Prefix telefonic 247

Localități înfrățite
 - Medgidia România
 - Vaslui România

Prezență online
Primăria Cahul
GeoNames Modificați la Wikidata

Cahul (în rusă Кагул, transliterat Kagul) este un important oraș în partea de sud-vest a Republicii Moldova, situat la frontiera cu România și la 175 km sud de Chișinău. Localitatea este menționată pentru prima oară în secolul al XVI-lea sub numele de Frumoasa, sub care figurează până în secolul al XIX-lea și, alături de Kahul (numele tătăresc) până la începutul secolului al XX-lea[2].

Cu peste 40 de mii de locuitori (2016)[3], Cahul este centrul administrativ al raionului cu același nume. Este al 6-lea oraș ca mărime din țară, (după Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Rîbnița), dar al treilea după dezvoltare economică (exceptând stînga Nistrului) și ca importanță socială. Deseori Cahul este poreclit „Capitala de Sud” a Moldovei

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul Cahul este situat pe malul râului Prut, la 175 km de capitala republicii – Chișinău. Altitudinea medie față de nivelul Mării Negre este de 119 m.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a orașului Cahul este de 3415 ha, dintre care circa 2000 ha constituie terenurile cu destinație agricolă; suprafața netă a urbei este de 1417 ha. În majoritatea lor solurile sunt reprezentate de ciornoziomuri, nota medie de bonitate a terenurilor este de 59 puncte. Pământul arabil constituie cea mai mare parte din terenurile agricole. Spațiile verzi ocupă 432 ha., din care 381 ha. fac parte din Fondul forestier de stat și 21 ha. sunt parcuri și scuaruri. Suprafața totală a bazinelor acvatice în oraș este de 37 ha. De asemenea, orașul este traversat în direcția est-vest de două râulețe: Frumoasa (lungimea 9 km.) și Cotihana (lungimea 7,4 km.). Râul Prut, care curge în apropierea orașului, este principala sursă de alimentare cu apă a Cahulului. Pe teritoriul orașului sunt surse de ape minerale curative și nămoluri balneare.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale
Flag of Moldova.svg Republica Moldova 1991–
Flag of the Soviet Union (1923-1955).svg URSS 1944–1991
Flag of Romania.svg România 1941–1944
Flag of the Soviet Union (1923-1955).svg URSS 1940–1941
Flag of Romania.svg România 1918–1940
Flag of the Moldavian Democratic Republic.svg Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Flag of Russia.svg Republica Rusă 1917
Flag of Russia.svg Imperiul Rus 1878–1917
Flag of Romania.svg România 1866–1878
Flag of the United Principalities of Romania (1862 - 1866).svg Principatele Unite 1859–1866
Civil Ensign of the Principality of Moldavia (1834-1861).svg Moldova 1856–1859
Flag of Russia.svg Imperiul Rus 1812–1856
Civil Ensign of the Principality of Moldavia (1834-1861).svg Moldova –1812

Primele așezări umane au apărut aproximativ în anul 1300 î.e.n. Au fost identificate vetrele a două sate, pe locul cărora s-au colectate fragmente de vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). Prin anii 300-400 î.e.n. a mai existat un sat, dovadă fiind urmele de case arse, fragmente de vase din argilă din epoca timpurie a fierului (sec. IV-III î.e.n.). În perioada romană (sec. II-IV e.n.), a luat ființă un alt sat distrus în 376, în timpul invaziei hunilor. În preajma orașului sunt 4 movile funerare lasăte de popoare nomade.[4]

Localitatea are o vechime de multe secole, având și multe denumiri. Prima atestare a localității, într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească, se referă la 2 iulie 1502 cu numele Șcheia. Mai târziu localitatea își schimbă denumirea în Frumoasa, iar prin decretul țarului Rusiei Nicolai I din 18 decembrie 1835 i se conferă statut de oraș și reședință de județ cu numele Cahul, în cinstea biruinței asupra turcilor din 21 iulie 1770. În anii 1840-1845 orașul Cahul și-a schimbat întrucâtva înfățișarea, căpătând trăsături caracteristice unui centru de județ. Numărul populației a ajuns la 6115 de locuitori. Orașul avea trei ateliere de olărit, unul de dubit piei și două cămătării, zeci de mori de vânt, o școală lancasteriană, unde erau primiți copii de orice credință religioasă, și o școală primară pe lângă biserică, în care învățau 46 de băieți. În 1850 a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail și Gavriil, pe locul vechii biserici de lemn, ridicată în 1785.

În 1857 în Cahul a lucrat câteva luni ca judecător clasicul culturii românești, savantul cu renume mondial – Bogdan Petriceicu Hașdeu. Îndrăgind acest plai, va scrie mai târziu despre locul acesta, despre râul Prut și orașul Cahul, admirând vitejia și înțelepciunea localnicilor. În același an a sosit la Cahul pentru câteva zile istoricul și lingvistul român Mihail Kogălniceanu.

În 1902 populațiunea orașului era de 7.900 persoane, inclusiv: 3.700 evrei, 2.850 români, restul bulgari, greci și armeni.[5]

În perioada interbelică la Cahul sistemul sanitar includea 4 spitale de stat și 18 dispensare.

Structura etnică a județului Cahul(1930)

În perioada postbelică orașul Cahul devine principalul centru economic și cultural de sudul Moldovei. S-au construit fabricile de conserve, bere unt și brânzeturi, de furaje combinate, de piese de beton armat, de stufit. În anii 70, ai sec. XX, la Cahul funcționau 13 organizații de construcție, 2 baze de transporturi auto, un parc de autobuse și taxiuri. La Cahul se afla sediul sovhozului „Dreptatea”, specializat în legumicultură, și al sovhozului-școală de hidroameliorare „Lenin”, asociațiile raionale „Moldselhoztehnica” și „Moldprodovoșiprom”, gospodăria piscicolă „Priprutschi”.

În perioada sovietică, în sfera educației activau Școala pedagogică „A.S. Makarenko”, școală de medicină, 2 școli sportive, școală de muzică, școală de arte plastice, școală profesional tehnică, 3 școli medii, 4 școli de 8 ani, școală primară, 4 grădinițe și 6 creșe. Ocrotirea sănătății era asigurată de un spital cu 510 paturi, 4 puncte medicale, maternitate, și farmacii. Instituții culturale din anii 1970-80 care funcționau în Cahul: casă de cultură, 3 cluburi, 4 biblioteci, cinematograf, muzeul al gloriei de luptă a grănicerilor. De asemenea, orașul dispunea de 8 oficii poștale, hotel, restaurant, cafenele, magazin universal, librărie, magazine de mărfuri industriale și produse alimentare ș.a.[6]

De numele orașului Cahul sunt legate și numele unor personalități contemporane: poetul Robert Cahuleanu, dansatorul Spiridon Mocanu, cântăreața de operă Svetlana Strezev, privighetoarea sudului, interpreta de muzică populară Maria Sarabaș, conducătorul artistic al formației de muzică populară „LăutariiNicolae Botgros, filologul și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat Om al Mileniului (Institutul de Biografii din Carolina de nord), Eugeniu Hrișcev – doctor habilitat în științe economice, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova. În prezent, orașul Cahul este un important centru social-economic din sudul Republicii Moldova, oraș-stațiune balneară.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Cahul are o populație de 40.900 locuitori (2014). Populația activă economic constituie circa 62% din numărul total. Cea mai mare parte a populației este angajată în sfera neproductivă.

Cahul - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Orașul Cahul este o localitate plurietnică. Conform recensământului populației din 2004, peste 60% din numărul total al populației o constituie moldovenii/românii, urmați de ruși (17,1%), ucraineni (11%), bulgari (6,66%), găgăuzi (3,26%) și alte etnii[7]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Moldoveni 21,453 60.45%
Ruși 6,071 17.11%
Ucraineni 3,918 11.04%
Bulgari 2,366 6.67%
Găgăuzi 1,157 3.26%
Evrei 39 0.11%
Alții 484
Total 35,488 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

În orașul Cahul sunt înregistrați circa 3.800 agenți economici, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului – 2000, în alte ramuri ale economiei locale activează: industrie – 43, construcție – 37, transport – 67, gospodării țărănești – 684.

Industrie[modificare | modificare sursă]

Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. În industria alimentară, principalele întreprinderi sunt: Fabrica de vinuri din Cahul, care prelucrează anual 12-14 mii tone de struguri, producând peste un milion decalitri de material vinicol; Fabrica de brânzeturi, cu o capacitate de circa 70 tone de produse lactate, 2,3 tone unt și 0,6 tone cașcaval pe zi și combinatul de pâine cu o capacitate de 32 tone de produse de panificație zilnică.

În industria ușoară activează întreprinderea „Tricon” S.A., care fabrică articole de confecții și tricotate. În ultimii 5 ani întreprinderea și-a mărit de patru ori volumul de producție, în prezent fiind de 30 mln. lei anual. Capacitatea de producție este de circa 900 mii unități pe an. Întreprinderea colaborează cu parteneri străini din Austria, Germania, Italia, etc. Permanent își perfecționează procesul tehnologic de producție și calitate. Domeniul construcției este prezentat de două întreprinderi care formează baza industriei materialelor de construcție: „Uzina de spalier și beton armat” S.A. cu o productivitate de 100 mii m3 spalier anual și „Fabrica deCheramzit” S.A.cu o capacitate de 140 m3. Pe lângă ele dinamic se dezvoltă întreprinderea mixtă „Gesusbau” S.R.L., care efectuează lucrări de construcție, reparație, finisare și confecționarea geamurilor. Principalele construcții din ultimii ani în oraș, precum și spectrul modern al lui în mare măsură a fost realizat de întreprinderea susnumită. Sfera serviciilor este reprezentată de industria balneo-curativă, comerț, transporturi și serviciile comunale. În anul 1980 orașul Cahul a obținut statut de oraș-stațiune balneară, iar din 1986 a început să activeze sanatoriul „Nufărul Alb”, care are o capacitate de cazare de peste 500 locuri și deservește anual peste 5.000 persoane. În Cahul, 143 întreprinderi activează în sfera comerțului, sunt 8 restaurante, 77 întreprinderi de alimentație publică, etc.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Suprafața terenurilor agricole constituie 2.009 ha, inclusiv terenuri arabile 1.142 ha, plantații multianuale (viță de vie) 673 ha. Ramura principală a agriculturii este creșterea producției vegetale, cele mai răspândite fiind culturile cerealiere, floarea soarelui, strugurii și legumele. Ponderea majoră în producția agricolă este deținută de satul Cotihana, care intră în orașul Cahul.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Orașul Cahul datorită întreprinderilor din teritoriu care funcționează și vieții economice relativ stabile are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și a defalcărilorîn totalul veniturilor. Această tendință se menține stabilă în ultimii ani. Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata că în ultimul an ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 80% din totalul cheltuielilor, comparativ cu 74% în anul 2000. Cheltuielile bugetului orășenesc care țin nemijlocit de problemele locale sunt de 3.328 mii lei, cea mai mare parte din ele sunt alocate pentru gospodăria comunală, însă ele sunt mult sub minimul necesar.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de drumuri este de peste 90 km., din care 50% este cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 4 organizații de transport, precum și persoane particulare. Orașul dispune de cale ferată, Aeroport Internațional cu pista de decolare de 1700 m.

Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare constituie 78,3 km. rețele de apeduct și 49,3 km rețele de canalizare. Din 7.050 apartamente 3.128 sunt conectate la rețeaua centralizată de termificare, iar restul au format rețele autonome de încălzire. Orașul are un grad înaltde gazificare, în perspectivă este gazificarea satului Cotihana și a regiunii Focșa din oraș.

Centrul de telecomunicații din oraș are o centrală telefonică automată de 10.000 numere cu o perspectivă de lărgire de încă 5.000 numere telefonice.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Cahul este Nicolae Dandiș (Independent), ales în iunie 2015.

Componența Consiliului Local Cahul (27 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 6            
  Partidul Nostru 6            
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 5            
  Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” 3            
  Partidul Democrat din Moldova 2            
  Partidul Liberal 2            
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 2            
  Independent (Vanțevici Vasile) 1            

Educație[modificare | modificare sursă]

Cahul Pascua 06 035.jpg

Rețeaua de învățământ de toate gradele din orașul Cahul cuprinde circa 11.500 elevi și studenți. În oraș sunt 8 instituții preșcolare, 3 școli primare, 2 gimnazii, 5 licee și 5 școli medii. Învățământul profesional se desfășoară prin intermediul a 2 școli profesionale și una polivalentă.

În anul 1999 a fost deschisă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în incinta căreia activează și extensiunea Universității "Dunărea de Jos" din Galați. Pe lângă aceasta, în oraș activează Colegiul Industrial-Pedagogic și Colegiul de Medicină. În toate instituțiile superioare de învățământ își fac studiile circa 3.000 studenți.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Centrul de cultură și odihnă, Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal.

Cele mai importante evenimente culturale ce se desfășoară la Cahul sunt: Festivalul internațional folcloric „Nufărul Alb”, Festivalul internațional al dansului popular pentru copii „Bobocelul”, Festivalul de muzică ușoară „Cântecele tinereții noastre”, Festivalul obiceiurilor și tradițiilor de iarnă „Florile Dalbe”, "Faces of Friends", acesta din urmă găzduind vedete precum Dan Balan sau trupa 3 Sud-Est.

În oraș activează 2 canale TV ce translează 5 programe informaționale pe săptămână și 2 rețele de TV prin cablu, care retranslează programe ale TV naționale și internaționale.

Consulate[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls. Accesat la 1 mai 2017. 
  2. ^ Stielers Hand-Atlas, Justus Perthes, Gotha, Germania, 1910, pagina 53
  3. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite pop2016
  4. ^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3
  5. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  6. ^ Eremia, A. Cocieru, V. „Cahul”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească. Vol. 3, pp. 240-241.
  7. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav: Ghidul orașelor din Republica Moldova / Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
Lectură suplimentară
  • Cahul la rascruci de vremi: din istoria orasului si judetului, A. Manoil, 2008
  • Istoria orasului Cahul: marturii documentare, personalitati marcante, Reclama, 2006