Leova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Leova
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Leova is located in Leova
Leova
Leova
Leova (Leova)
Orașul pe harta Republicii Moldova
Leova is located in Leova
Leova
Leova
Leova (Leova)
Orașul pe harta raionului Leova
Coordonate: Coordonate: 46°29′0″N 28°15′0″E / 46.48333°N 28.25000°E / 46.48333; 28.2500046°29′0″N 28°15′0″E / 46.48333°N 28.25000°E / 46.48333; 28.25000

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Leova
Atestare 13 martie 1489
Promovat oraș 1940

Guvernare
 - Primar Vitalie Gargaun (PDM[1], 2015-2019)

Altitudine 45 m.d.m.

Populație (2015)[2]
 - Total 10.900 locuitori

Localități înfrățite
 - Vetrișoaia România

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Leova
Poziția localității Leova

Leova este un oraș în sud-vestul Republicii Moldova, reședința raionului Leova.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul Leova este situat sud-vest la 100 km sud de capitala Moldovei, pe malul stâng al râului Prut. Prin oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha – pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile multianuale. Suprafața orașului este de 563 ha. Suprafața totală a terenurilor fondului silvic este de 305 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Prutși lacurile din oraș cu o suprafață totală de 54,15 ha.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Orașul Leova este atestat la 13 martie 1489 cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489 Ștefan Vodă al Moldovei a cumpărat pământurile cu zloți tătărești, iar hotarul ajungea până la Șelistea Baian. Apoi el a dăruit aceste pământuri slujitorilor săi Petru și Leova, de la care se pare a proveni actuala denumire - Leova, Leova împreună cu fratele său Petru cumpără o parte de moșie pe Sărata și confirmă acest act juridic în ziua de 23 ianuarie 1495. Ca tîrg Leova este atestat la 26 august 1806 într-un document de la Constantin Moruzzi, domnul Moldovei, prin care proprietarul orașului Leova logofătul Costache Ghica este împuternicit să strângă contribuții de la toți negustorii, care vin la iarmaroace.

Dar mai vechi ca aceasta localitate sunt Valurile lui Traian, de care a scris guvernatorul militar P.I. Fiodorov în 1837 „În apropiere de târgușorul Leova trec 2 valuri, unul începe lângă râul Prut și se îndreaptă spre est, altul mai mic e situat de-a lungul Prutului.”

După anul 1812 Leova devine punct vamal și punct de grăniceri. În 1819 biserica tîrgului fiind veche, este înlocuită cu una nouă, tot din lemn cu hramul Sf. Cuvioasa Paraschiva, ctitorită din 1815 de negustorul grec Ioan Dimgos. În 1835 cârmuirea de voloste din Leova se transmite în satul Frumoasa, căruia i se va zice Cahul și i se va conferi statut de oraș. Marii negustori din Leova fac o încercare de a întoarce cârmuirea, s-au adresat cu o scrisoare din partea tuturor locuitorilor către guvernatorul Novorusiei și Basarabiei, dar au primit un refuz categoric.

Între 1856 și 1878, Leova a reintrat între granițele Principatului Moldovei și ale României. La recensământul din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul populației (1.845 locuitori).

La 7 octombrie 1878, după reanexarea de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, 5.682 desetine de pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53 de băieți și 43 de fete. Conform datelor în 1904 acest târgușor avea o suprafață de 169 de hectare și 16 căi de comunicare. Târgușorul avea 2 piețe și o grădină publică. El era așezat pe șes și avea 2 lacuri care se numeau Bujor și Potcoava. Din clădirile de administrație în târgușorul erau primăria, poliția, poșta, telegraful, o școală mixtă, un liceu evreiesc, trei școli primare, o biserică ortodoxă și cinci sinagogi. Pe la sfârșitul sec. XIX în orașul Leova activau peste o mie de negustori străini și o colonie germană, care număra 115 nemți. În târgușorul Leova la începutul secolului XX erau 1.073 de case, precum și 307 clădiri monumente.

În 1923 orașul avea 1075 case și 3422 de locuitori, iar în 1933 – 7 mii. La începutul sec. XX aici erau 3 școli primare, un liceu evreiesc, 3 bănci, precum și o salăde teatru și cinema, o bibliotecă. În anul 1930 avea deja statutul de oraș. La recensământul din acel an au fost înregistrați 6.539 locuitori, dintre care 3.430 români, 2.324 evrei, 501 ruși, 75 țigani, 72 greci, 70 germani ș.a.[3]

După cel de al doilea război mondial în oraș au început să se construiască case cu multe etaje, deschise noi unități de producție, fabrica de panificație, de brânzeturi, de vinuri, de etero-oleoginoase, tipografia, baza de transport auto 25, organizația de construcție, combinatul de deservire socială, spitalul și policlinica, farmacii, stația veterinară, școala auto, școala profesională, librăria, grădinițe de copii, cinematograful, casa de cultură, stația sanitaro-epidemiologică. În 1998 apare primul ziar independent din orașul Leova "CUVANTUL LIBER" - [1]. În orașul Leova s-a născut mult regretatul compozitor și cântăreț Ion Aldea Teodorovici.

La 7 iulie 2006, în orașul Leova a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare și Documentare pentru Tineret. Deschiderea Centrului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Consiliul Județean Vaslui, România, Consiliul Raional Leova și Biblioteca Județeană "Nicolae Milescu Spătaru", județul Vaslui. [2] Normal

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Moldoveni / Români 8.585 85.62%
Ruși 629 6.27%
Bulgari 349 3.48%
Ucraineni 278 2.77%
Găgăuzi 99 0.99%
Țigani 28 0.28%
Alții 63
Total 10.027 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul orașului Leova sunt înregistrați 1.234 agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană fizică. Cele 1.570 ha de pământ cu destinație agricolă sunt prelucrate de 438 gospodării țărănești. Principalul agent economic din oraș este întreprinderea vinicolă „Leovin” S.A., care are tradiții vechi în domeniul vinicol. La moment societatea este dotată cu utilaj modern de producere și îmbuteliere a vinului, dispunând de 1,5 mln. dal de păstrarea produselor vinicole. Producția întreprinderii este exportată în volum de 95% în Rusia, Ucraina, Kazahstan, Germania. Un alt agent economic este cooperativa de consum „Universcoop” care activează în domeniul comerțului, alimentației publice, producere și achiziționare de produse agricole. Cifra de afaceri anuală a cooperativei este de peste 10 mlnlei.

Pe teritoriul orașului funcționează 18 unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe și 7 unități de alimentație publică. Orașul dispune de un hotel cu o capacitate de cazare de 9 paturi. De asemenea sunt 3 unități de deservire socială. În prezent pe teritoriul orașului sunt deschise 5 filiale ale băncilor comerciale și a unei companii de asigurare. Servicii de consultanță juridică sunt prestate de un birou juridic.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Leova este Vitalie Gargaun (PDM), ales în iunie 2015.

Componența Consiliului Local Leova (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Democrat din Moldova 6            
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 6            
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 6            
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2            
  Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” 1            
  Partidul Nostru 1            
  Partidul Liberal 1            

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Din numărul total de 3.700 apartamente 3.365 sau 90% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Pe lângă aceasta în oraș sunt 96 de fântâni. În oraș sunt 2.078 de apartamente iar 56% sunt telefonizate. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 43 km, din care circa 25% au acoperire rigidă.

Populația orașului Leova este de 11.400 persoane, dintre care 26,8% sunt copii, 41,78% este populația aptă de muncă și restul 31,4% sunt pensionarii. Cea mai mare parte a populației sunt moldoveni, urmați de ruși, bulgari și ucraineni. Din numărul total de 4.760 al populației apte de muncă marea majoritate activează în agricultură – 1.880 persoane sau 40%, restul în sfera neproductivă, 590 persoane sau 12,4%, în industrie – 375 persoane respectiv 7,9% și alte ramuri ale economiei locale.

Sistemul de învățământ este format din două instituții preșcolare cu o capacitate de 140 locuri fiecare, 3 școli în care fac studiile 1.590 elevi, un liceu cu 280 elevi și o școală polivalentă, care pregătește specialiști în domeniul agriculturii și industriei ușoare.

Ocrotirea sănătății este asigurată de 10 instituții medicale inclusiv: un spital, o policlinică, o stație de salvare și 7 farmacii. În instituțiile medicale lucrează 83 de medici și 291 personal medical mediu.

Rețeaua culturală este formată dintr-o bibliotecă publică, o casă de cultură și un muzeu local. În orașul Leova funcționează o școală sportivă cu diferite secții de antranament și un stadion orășenesc.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile publice locale în ultimii ani au fost în continuă creștere. Astfel dacă în anul 2000 bugetul a fost executat la 2.522 mii lei, atunci în anul 2002 la 5.271 miilei sau aproape de 2 ori mai mult decât în anul 2000. Structura cheltuielilor publice locale este tipică localităților urbane din republică, unde prevalează cu 87,7% cheltuielile pentru educație. Pentru orașul Leova este semnificativă creșterea ponderii cheltuielilor pentru gospodăria comunală. Astfel în ultimii 2 ani acest tip de cheltuieli a crescut de aproape 10 ori, însă suma alocată rămâne a fi extrem de mică.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță, Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
  • Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185