Căinari

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Căinari
—  Oraș  —
Căinari is located in Moldova
Căinari
Căinari
Căinari (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°40′44″N 29°03′26″E / 46.67889°N 29.05722°E / 46.67889; 29.0572246°40′44″N 29°03′26″E / 46.67889°N 29.05722°E / 46.67889; 29.05722

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Căușeni
Atestare 1525

Guvernare
 - Primar Maria Ghelan (2015, BEPPEM)

Populație (2014)[1]
 - Total 4 800 locuitori

Cod poștal 7701
Prefix telefonic 243

Localități înfrățite
 - Murfatlar România

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Căinari este un oraș din raionul Căușeni, Republica Moldova, nod feroviar ai Căilor Ferate din Moldova. În perioadă sovietică, Căinari avea statutul de centru raional.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima filă, pusă la baza letopisețului orașului Căinari, a fost scrisă în 1525; de aici începe, propriu-zis, numărătoarea anilor pentru localitate. La recensământul din 1817 în Căinari au fost înregistrați 291 capi de familie, 11 văduve și 16 burlaci, clerul, care avea la dispoziție o bisericuță din lemn, construită în 1778, era alcătuit din 5 persoane. Școala Parohială, deschisă pe lângă biserică în 1867, la 1 ianuarie a fost transformată în școală de zemstvă. Recensământul din 1897 la Căinari, ținutul Bender 1167 de suflete. În 1910 Căinarii cuprindeau 298 de case cu o populație de 1.460 de oameni.

În toamna anului 1922 Instituția română Casa Noastră înzestrează 332 de țărani din Căinari cu 1333 ha de pământ. Peste un an aici au fost înregistrați 1659 de bărbați și 1501 de femei, 10 case boierești locuite, o școală medie de plasă și o școală primară, o moară de aburi, agent sanitar, 8 cârciumi, o duzină de prăvălii și dughene. Tot în perioada interbelică a fost construită calea ferată Revaca-Căinari, menită să lege feroviar sudul de nordul Basarabiei fără a fi necesară străbaterea orașului Tighina, aflat la vremea aceea la frontiera cu Uniunea Sovietică și aflat permanent sub amenințarea unei invazii ale acesteia având în vedere că URSS pretindea Basarabia de la România. O invazie sovietică în orașul Tighina ar fi paralizat întreaga infrastructură din Basarabia și ar fi înlesnit avansarea trupelor sovietice către Prut. Această cale ferată și-a demonstrat însă eficacitatea mai ales în anul 1992 (pe timpul conflictului armat din Transnistria, când separatiștii au ocupat orașul basarabean Tighina) și în timpul așa-zisei "blocade" a Transnistriei din anul 2006 când separatiștii au interzis tranzitul feroviar prin Tighina.

În comparație cu anul 1940, populația s-a redus în 1949 cu 634 de suflete, de la 2359 la 1725 delocuitori. În 1961 cătunul Dimitrovca s-a contopit cu satul Căinari. Când s-au comasat raioanele, Căinarii au trecut în subordinea Căușenilor. La 13 august 1985 a fost format raionul Căinari. Din 1999 orașul Căinari a fost introdus în componența județului Tighina. În prezent este parte componentă a raionului Căușeni și are o populație de 4.670 persoane.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul Căinari este situat în centrul republicii la o distanță de 50 km spre sud de municipiul Chișinău.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Fondul funciar al or. Căinari constituie 4.294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni – 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este de 65 balohectar. Terenul intravilan este de 243 ha. Pe teritoriul localității sunt două bazine acvatice cu o suprafață totală de 13 ha.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[2]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
4,037
28
96.48%
0.67%
Ruși 47 1.12%
Ucraineni 37 0.88%
Găgăuzi 21 0.50%
Bulgari 11 0.26%
Alții 3
Total 4,184 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia locală este formată de 130 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 128 o constituie persoanele fizice. Pe teritoriul orașului sunt înregistrate 85 gospodării de fermieri. Principalii agenți economici sunt: fabrica de vinuri din localitate, unde recent a fost deschisă o linie modernă de îmbuteliere a vinului, și elevatorul, care după o perioadă îndelungată, în urma schimbării proprietarului, și-a relansat activitatea. Un alt agent economic, care activează în domeniul agriculturii, este societatea cu răspundere limitată „Persolvit-Prim”, care are peste 500 angajați. Ținând cont de specificul agricol al localității, pe teritoriul orașului se organizează expoziții agricole, la care participă agenți economici din oraș și localitățile din zona de influență.

O posibilitate de dezvoltare a turismului sunt resursele de apă curativă din oraș și capacitățile de cazare ale sanatoriului existent. Pe teritoriul orașului funcționează o piață agricolă, o unitate de alimentare publică și sucursala unei bănci comerciale.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile bugetului local în anul 2002 au constituit 605 mii lei și s-au majorat față de anul precedent de 1,7 ori. Cea mai mare pondere în veniturile bugetului local o constituie veniturile proprii care dețin 67%. După acest indicator Căinari este printre primele orașe în Moldova.

Cheltuielile publice locale sunt în mare măsură determinate de cheltuielile pentru educație 293 miilei și întreținerea aparatului primăriei 148 mii lei. Este notoriu faptul că în anul 2002 cheltuielile au crescut de 10 ori față de anul precedent, însă suma de 70 de mii lei rămâne extrem de mică față de problemele existente în localitate.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Aprovizionarea cu apă este asigurată de 2 fântâni arteziene și 126 fântâni publice. Pe teritoriul orașului sunt 1.650 de case și apartamente dintre care 1.216 sau 74% sunt telefonizate. Orașul dispune de cale ferată.

Social[modificare | modificare sursă]

Populația totală a localității este de 4.670 persoane dintre care în oraș locuiesc 4.290 persoane și restu lîn localitatea formată pe lângă stația de cale ferată Căinari. Peste 97% din populația orășelului sunt moldoveni, restul circa 3% ruși, ucraineni, găgăuzi, etc. Din acest punct de vedere Căinariul este unul dintre cele mai mononaționale localități din Moldova. Sistemul de educație a orașului Căinari este format din 2 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care își fac studiile circa 1.100 elevi și liceul „Alexei Mateevici” în care învață peste 1.100 elevi. Este ușor de observat că numărul total de elevi este de peste 2.000 persoane, ceea ce constituie 40% din populația orașului, acest fenomen se explică prin faptul că Căinari este un centru educațional în care învață copii din diverse localități ale regiunii. Sistemul de ocrotire a sănătățiie este format dintr-o policlinică, o stație de salvare și o farmacie. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează peste 70 de medici și personal medical mediu.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Instituțiile culturale ale orașului sunt reprezentate de o casă de cultură și 2 biblioteci publice. În centrul orașului atrage atenția o clădire frumoasă, acoperită cu olane roșii, cu un plop și o răstignire de lemn la poartă. În mijlocul ogrăzii se înalță falnic monumentul lui Alexei Mateevici. În această casă s-a născut preotul-poet (16 martie 188826 august 1917), autorul imnului național Limba Noastră. În prezent aici se află Casa muzeu „Alexei Mateevici”, care a fost deschisă în anul 1968. Din colectivele artistice putem menționa ansamblul folcloric „Smărăndița”.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5