Drochia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Drochia (dezambiguizare).
Drochia
—  Oraș  —
Drochia
Drochia
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Drochia se află în Moldova
Drochia
Drochia
Drochia (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°2′N 27°45′E / 48.033°N 27.750°E / 48.033; 27.75048°2′N 27°45′E / 48.033°N 27.750°E / 48.033; 27.750

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Drochia
Atestare 1777
Promovat oraș 1975

Guvernare
 - Primar Nina Cereteu (PN[1], 2015-2019)

Suprafață
 - Total 18,3 km²
Altitudine 226 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total 13.150 locuitori

Cod poștal MD-5202
Prefix telefonic 252

Localități înfrățite
 - Barysaŭ Belarus
 - Dorohoi România
 - Colomeea Ucraina
 - Rădăuți România
 - Pineto Italia

Prezență online
Primăria Drochia
GeoNames Modificați la Wikidata

Drochia este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului omonim. Este situat în nordul republicii, la o depărtare de 167 km de capitală (Chișinău). A fost ridicat la rang de oraș în 1975 fiind al 2.000-lea oraș din URSS. Numele orașului provine de la pasărea dropie.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul Drochia se află la nordul republicii, la o distanță de 167 km de capitala țării, pe lungimea căii ferate Bălți-Ocnița, el este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Consiliul Raional Drochia ṣi Bustul lui Ṣtefan cel Mare

Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt de 1830 ha, din care terenurile agricole constituie 439,4 ha. Suprafața terenului intravilan este de 864 ha, terenurile fondului silvic constituie 83 ha. Pe teritoriul orașului este un lac cu o suprafață totală de 30 ha.

Istorie[modificare | modificare sursă]

  • 1777 - Drochia a fost pentru prima dată menționată în cronicile anului.[necesită citare]
  • 1830 - era o așezare de 25 de familii.
  • 1847 - potrivit documentelor oficiale, în acest an s-a construit prima întreprindere de prelucrare a strugurilor de poamă.
  • 1875 - au fost construite 2 mori.
  • 1889 - o gară construită în acest an, odată cu înființarea căii ferate Bălți-Ocnița, a deschis noi legături spre lume și creștere industrială a orașului.

În anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de locuitori au primit 250 ha de pământ. În prima jumătate a sec. XX localitatea începe să se dezvolte rapid și în anul 1940 devine centru raional al raionului cu același nume. În anul 1954, stația căii ferate s-a contopit cu cătunul ce se afla la o depărtare de 1,5 km de sud-estul stației cu un nume identic, formând astfel o unică localitate de tip orășenesc – Drochia. Localitatea devine centru industrial odată cu construcția unei fabrici mari de zahăr, începută în 1954 și finisată în 1957. În jurul acestei fabrici se dezvoltă un orășel muncitoresc cu școală, casă de cultură, grădiniță de copii etc. Mai târziu în localitate apar alte întreprinderi cum ar fi fabrica de mobilă în anul 1963, de fermentare a tutunului în 1969 și combinatul de confecționare a ambalajelor în 1970. Odată cu dezvoltarea industrială se mărește și numărul populației localității, astfel în anul 1970 în Drochia locuiau 11,2 mii persoane. Datorită dezvoltării intensive, la 28 decembrie 1973, Drochia devine oraș de subordonare raională. În anul 1988 un grup de orășeni a inițiat mișcarea de construcție a unei biserici noi, ca peste zece ani visul drochienilor să se împlinească. În prezent Catedrala Adormirea Maicii Domnului, adevărată capodoperă a arhitecturii sacre, domină peisajul urban.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[3]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Moldoveni / Români 12,864 77.47%
Ucraineni 2.600 15.65%
Ruși 986 5.94%
Bulgari 22 0.13%
Găgăuzi 18 0.11%
Alții 126
Total 16.606 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

În orașul Drochia activează circa 1.884 agenți economici, cea mai mare parte dintre ei activează în calitate de persoane fizice. Numărul agenților economici cu statut de persoană juridică este de 369, cea mai mare pondere o au societățile cu răspundere limitată – 251, urmate de 35 societăți pe acțiuni, 51 cooperative, 12 întreprinderi de stat și 5 întreprinderi municipale. Baza economiei orașului o formează circa 20 agenți economici mari. Industria de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus, etc. În oraș funcționează 140 de unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe, 8 unități de alimentare publică, 5 filiale ale băncilor comerciale și una a companiilor de asigurare. Serviciile de consultanță juridică sunt prestate de 6 centre de consultanță.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Drochia este Nina Cereteu (PN), aleasă în iunie 2015.

Componența Consiliului Local Drochia (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Nostru 11                      
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 4                      
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2                      
  Partidul Democrat din Moldova 2                      
  Independenți (Vitalie Josanu, Vladimir Calaraș) 2                      
  Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” 1                      
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 1                      

Social[modificare | modificare sursă]

Liceul teoretic „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” din Drochia

Populația orașului Drochia este de 13 mii locuitori, cea mai mare parte a lor 79% o constituie moldovenii, 12% sunt ruși, 6% ucraineni și restul 3% reprezentanții ai altor minorități naționale. Sistemul de educație al orașului este format din 5 grădinițe de copii, 2 școli medii în care învață 820 elevi, 4 licee, dintre care unul teoretic în care își fac studiile 2.386 elevi și o școală polivalentă.

  • Liceul "Bogdan Petriceicu-Hasdeu";
  • Liceul "Mihai Eminescu";
  • Liceul "Ștefan cel Mare";
  • Liceul "Vladimir Boiarnițchi";
  • Școala medie Nr2;
  • Școala Internat de tip sanatorial.

În domeniul ocrotirii sănătății funcționează spitalul raional cu 380 paturi, centrul medicilor de familie și 16 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății sunt antrenați 133 medici și 302 personal medical mediu. Orașul dispune de o școală sportivă. Echipa de handbal juniori din Drochia, în anul 2003 la o competiție internațională din Austria a ocupat locul I.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua instituțiilor culturale este formată din 2 biblioteci publice, 2 case de cultură, școala muzicală și școala de pictură. Orașul dispune de televiziune locală „Almaz” și două publicații periodice – „Glia drochiană” și „Etalon”. Un adevărat monument de artă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1988-1998.

Drochia este cunoscută pentru o seamă de monumente de cultură și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care se înalță pe o înălțime la una dintre intrările orașului, care este pictată de un mare pictor roman Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din fața Consiliului Raional și a altor locuri deosebite, cum e Poienița Luminoasă - un loc de relaxare și retragere în sânul naturii din afara orașului, a localurilor frumoase și primitoare în număr mare, care fac din acest oraș un loc demn de vizitat, iar oamenii săi primitori și deosebiți, ca și orașul lor, în tot spațiul Nordului Republicii Moldova.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Gara feroviară a orașului

Orașul Drochia este una din puținele localități din Moldova unde veniturile publice locale sunt formate doar din venituri proprii și defalcări. Această structură indică faptul că orașul este un centru industrial dezvoltat cu un potențial economic foarte ridicat. Pe parcursul ultimilor ani volumul veniturilor proprii a rămas constant, însă a crescut permanent volumul defalcărilor, condiționat de creșterea economică din localitate. În structura cheltuielilor în ultimii ani nu s-au observat modificări esențiale, cu excepția faptului că au crescut considerabil resursele financiare alocate pentru gospodăria comunală: de la 150 mii lei în anul 2000 la 240 mii lei în anul 2002.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului[modificare | modificare sursă]

Catedrala Adormirea Maicii Domnului

Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia este unicul lăcaș sfânt din Basarabia pictat de marele maestru, pictorul român, Petre Achițenie.
În broșura "Catedrala Adormirea Maicii Domnului", care a fost oferită publicației Flux de preotul bisericii, se menționează că cea mai mare distincție pentru locuitorii orașului Drochia rămâne a fi această catedrală - un minunat obiect arhitectonic, adevarată capodoperă a picturii sacre, obiect de artă, care înfrumusețează și domină peisajul orașului Drochia. Amploarea construcției de la Drochia este impresionantă. În aprilie 1988 a avut loc sfințirea locului și, în mai puțin de patru ani, au fost înălțați pereții catedralei.

Forma și amplasarea turlelor a gândit-o și elaborat-o însuși preotul Pavel Vuluță, iar ideile sale au fost materializate de meșterii din Tighina. Cele cinci cupole simbolizează pe Iisus Hristos și pe cei patru evangheliști.

În octombrie 1995, primarul orașului, Anatol Plesca, a fost invitat în Romania la Dorohoi (oraș înfrațit cu Drochia) pentru a participa la jubileul de 500 de ani al Bisericii Sfântului Nicolae. La această manifestare, el s-a întâlnit cu Petre Achițenie cu care, deja, în 1996, a fost încheiat un contract pentru pictarea catedralei.

În toamna anului 1997, minunatele fresce au acoperit întreaga suprafață a pereților, tavanului și bolților, fiind considerate una dintre cele mai frumoase creații ale pictorului Achițenie.

Numele pictorului Petre Achițenie și al feciorului său, Ioan, au fost înveșnicite într-o inscripție din catedrală, alături de numele părintelui Pavel Vuluță și ale tuturor ctitorilor catedralei.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls. Accesat la 1 mai 2017. 
  3. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]