Anenii Noi
| Anenii Noi | |||||
| — Oraș — | |||||
 Biserica Sf. Dumitru | |||||
| |||||
  Anenii Noi Anenii Noi (Anenii Noi) | |||||
 Anenii Noi Anenii Noi (Anenii Noi) | |||||
| Coordonate: 46°52′53″N 29°13′56″E / 46.88139°N 29.23222°E | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||||
| Raion | Anenii Noi | ||||
| Oraș |  Anenii Noi | ||||
| Atestare | 1620 | ||||
| Componență | Albinița, Beriozchi, Hîrbovățul Nou, Ruseni, Socoleni | ||||
| Guvernare | |||||
| - Primar | Alexandr Mațarin (PSRM[2], 2019) | ||||
| Altitudine | 39 m.d.m. | ||||
| Populație (2014)[1] | |||||
| - Total | 10,871 locuitori | ||||
| Cod poștal | MD-6501 | ||||
| Prefix telefonic | 265 | ||||
| Localități înfrățite | |||||
| - Korosten | Ucraina | ||||
| - Babrujsk[*] | Belarus | ||||
| Prezență online | |||||
site web oficial  GeoNames | |||||
 | |||||
Modifică date / text  | |||||
Anenii Noi (cunoscut colocvial și ca Aneni) este un oraș din Republica Moldova, centrul raionului Anenii Noi. Orașul este situat la 36 km sud-est de capitala Republicii Moldova, Chișinău, în valea rîului Bîc, un afluent al Nistrului.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Numele orașului provine de la regionalismul anină (plural - anini), răspândit astăzi în special în zonele de est și sud-est ale Basarabiei, dar anterior fiind cunoscut și în partea centrală a regiunii. Cuvântul are semnificația de nisip. Anterior, când așezarea cuprindea doar câteva case era cunoscută sub denumirea de Anini sau La Anini, referindu-se la terenurile nisipoase din valea Bîcului pe care a ajuns să fie amplasată. Mai târziu a căpătat sufixul -eni tipic toponimiei românești și determinativul ”Noi”, denotând o așezare nouă[3].
Istorie[modificare | modificare sursă]
Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea Pașcani pe Bîc. La 27 aprilie 1833 se precizează, că Anina este același sat Pașcani, aflat sub stăpînirea contelui Stuart, care depuse jurămînt de credință Rusiei. La 1856 moșia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea și cîrciumă în sat. Cătunul Aneni rămîne devastat și pustiit în urma evacuării tătarilor din Basarabia.
Abia în 1883, considerat anul renașterii localității, se mută aici cu traiul niște țărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura și creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt și se stabilesc pe moșia Țînțăreni.
Recensămîntul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate – Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își schimbă denumirea în Anenii Noi iar Nicolaevca Veche în Anenii Vechi. În 1940 nemții au plecat în Germania, lăsînd 106 gospodării cu 120 de case frumoase și 1713 ha de pămînt arabil.
În 1965 localității i s-a acordat statutul de orășel. În 1969 avea 6.500 de locuitori. Această creștere a populației se datorește apariției mai multor întreprinderi industriale și instituții social-culturale, dar și faptului că în componența orășelului intrau și satele Albinița, Ruseni, Beriozchi, care la 1 iulie 1998 erau localități separate (Albinița se afla în subordinea primăriei Ruseni). Un factor important în această privință l-au jucat fabricile de conserve, de panificație, asociațiile intercolhoznice de construcții, sectorul rutier, punctele de reparații rutiere, de amenajări hidraulice, combinatul de deservire socială, etc.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni / Români | 4,373 | 52.32% |
| Ucraineni | 2,134 | 25.53% |
| Ruși | 1,484 | 17.75% |
| Bulgari | 121 | 1.44% |
| Găgăuzi | 56 | 0.67% |
| Țigani | 34 | 0.40% |
| Polonezi | 10 | 0.12% |
| Alții | 146 | |
| Total | 8,358 | 100% |
Economie[modificare | modificare sursă]
Ramura de bază a economiei locale este agricultura și industria prelucrătoare. Principalii agenți economici sunt „Fabrica de conserve” S.A. care produce sucuri din fructe și legume. Cifra de afaceri pentru anul 2003 a fost în jur de 2 mln. lei. Producția fabricii în mare măsură este destinată exportului. Astfel 60% din producție pleacă în Rusia, restul în mare parte în România, Israel și alte țări. Alți agenți economici importanți sunt SRL „Dar”, Fabrica de nutrețuri combinate, „Fertilitate Anenii Noi” S.A.
Pe teritoriul orașului activează filialele a trei bănci comerciale. Orașul dispune de 2 hoteluri și o stațiune balneară.
Prelucrarea terenurilor agricole este efectuată de 7 agenți economici de bază, 4 societăți cu răspundere limitată și 3 gospodării țărănești.
În decembrie 2010, a deschis primul magazin alimentar în zona de self-service supermarket rețea națională Fidesco.[5]
Administrație și politică[modificare | modificare sursă]
Primarul orașului Anenii Noi este Alexandr Mațarin (PSRM), ales în noiembrie 2019.[2]
Componența Consiliului local Anenii Noi (23 de consilieri) ales la 20 octombrie 2019 este următoarea:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 12 | |||||||||||||
| Partidul Democrat din Moldova | 5 | |||||||||||||
| Partidul „ȘOR” | 2 | |||||||||||||
| Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” | 2 | |||||||||||||
| Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 1 | |||||||||||||
| Grosu Sergiu (candidat independent) | 1 | |||||||||||||
Infrastructură[modificare | modificare sursă]
Aprovizionarea cu apă a localității este asigurată prin intermediul apeductelor în proporție de 60% și fântâni. Lungimea apeductului, la care sunt conectate 1.200 gospodării, este de 62 km., având un rezervor de acumulare de 500 m³, pe teritoriul orașului funcționează 43 fântâni. În prezent se preconizează finalizarea lucrărilor privind construcția a 2 rezervoare cu capacitatea totală de 1.000 m³.
Orașul este complet gazificat, inclusiv și satele din componența lui. Lungimea totală a conductei de gaze este de peste 110 km.
Aprovizionarea cu energie termică se efectuează autonom. Pe teritoriul orașului sunt 6 cazangerii, care asigură cu căldură instituțiile sociale, bugetare și într-o măsură foarte redusă sectorul locativ. Peste 40% din blocuri sunt conectate la conducta de gaze și au încălzire autonomă.
Orașul dispune de două instituții preșcolare cu o capacitate totală de peste 500 locuri, 2 școli de cultură generală cu o capacitate de 2.400 locuri și liceul „Andrei Straista” în care își fac studiile 400 elevi. De asemenea în oraș este un liceu privat în care învață 200 elevi. Pe teritoriul primăriei, în s. Hârbovățul Nou, funcționează o școală primară în care învață 120 copii.
Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de 6 instituții medicale: spitalul orășenesc cu o capacitate de 188 paturi, centrul medicilor de familie cu 8 medici, oficii ale medicilor de familie în satele Beriozchi și Ruseni și un punct medical în s. Hârbovățul Nou.
Pe teritoriul primăriei funcționează 5 biblioteci publice și 2 biblioteci școlare. Există tradiția editării ziarului local „Anina Info”. Funcționează postul privat de televiziune „Studioul AN-TV”.
În localitate activează mai multe cluburi sportive, printre acestea clubul sportiv teritorial ASB al sindicatelor Anenii Noi, care dispune și de stadion, un club sportiv privat „Pamir” și o școală sportivă. Echipa feminină de fotbal a participat la Liga campionilor Europei.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Anatol Eremia (). „Dicționar toponimic”. Limba română. Chișinău. XVII (4-6).
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ „Retai.net: În New Anenii a deschis primul său supermarket”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea consilierilor în Consiliul orășenesc Anenii Noi” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
| |||||||||||||||||||||||||||||
