Otaci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otaci
—  Oraș  —
Vedere a orașului dinspre Ucraina
Vedere a orașului dinspre Ucraina
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Otaci is located in Moldova
Otaci
Otaci
Otaci (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°25′48″N 27°47′38″E / 48.43000°N 27.79389°E / 48.43000; 27.7938948°25′48″N 27°47′38″E / 48.43000°N 27.79389°E / 48.43000; 27.79389

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Ocnița
Atestare 1419
Promovat oraș 1994

Guvernare
 - Primar Vasili Traghira (2015; PDM)

Suprafață
 - Total 3,8 km²

Populație (2014)[1]
 - Total 8 400 locuitori
 - Densitate 2 210.5 loc./km²

Prefix telefonic 271

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Otaci este un oraș din raionul Ocnița, nordul Republicii Moldova, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Bustul mitropolitului Petru Movilă în curtea bisericii din Otaci

Otaci este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, ce în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după lucru. În anul 1711 țarul rus Petru I, după ce a pierdut lupta cu turcii, s-a oprit în preajma orașului Otaci și timp de 8 zile a așteptat să fie construit podul peste Nistru, ca mai apoi să se retragă cu armata.

După pacea de la Iași din 1792 începe să crească influența Rusiei în Basarabia; în anul 1814 apare un document în care se stipulează crearea unui post de polițiști în Otaci. În anul 1835 este format județul Soroca împărțit în voloște, una din ele fiind Otaci. În anul 1890 voloștea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX, voloștea Otaci era destul de mare și avea 28 de sate cu o populație de 35.305 persoane, în orașul propriu-zis locuiau 5.820 persoane, dintre care 3.200 erau evrei. În anul 1862, în Otaci deja exista legătură telegrafică, iar în anul 1879 se deschide un punct de poștă. În anul 1895 se finalizează lucrările de instalare a liniilor telefonice. În anul 1893 a fost dată în exploatare linia de cale ferată Moghilău-Ocnița, iar tot atunci a fost deschis și podul peste râul Nistru, Moghilău-Otaci.

Între 1918 și 1940 a fost în componența României Mari, cu o populație de 3.510 locuitori. Acesta avea statut de comună rurală, în cadrul plasei Otaci, județul Soroca. Între 1944-1991 a fost o comună în componența raionului Ocnița. În 1994 a primit statutul de oras.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilău), la o distanță de 260 km de Chișinău. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Vălcineț, aflată la 7 km depărtare.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului, conform recensământului populației din 2004[2]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Ucraineni 3,786 44.70%
Romi 3,380 39.91%
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
724
9
8.55%
0.10%
Ruși 521 6.15%
Găgăuzi 14 0.16%
Evrei 9 0.10%
Alții 26
Total 8,469 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

Întreprinderile din oraș produc uleiuri vegetale, băuturi spirtoase, mărfuri de larg consum, construcții din beton armat, utilaj de sudare, mijloace biologice de protecție a plantelor, vopsele etc. Pe teritoriul orașului funcționează 35 de magazine ale cooperației de consum și 100 de magazine particulare, 12 cafenele, filiale a 2 bănci comerciale.

În orașul Otaci își desfășoară activitatea una din cele 6 Zone ale Antreprenoriatului Liber din R. Moldova, unde sunt înregistrați 31 agenți economici, dintre care se evidențiază: societățile pe acțiuni „Nistru”, „Roada-Otaci”, „Aschim”, societatea cu răspundere limitată „Gamma-Color”.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Numărul total de case și apartamente din oraș este de 4.841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea, prin Otaci trec drumurile naționale Otaci-Edineț și Moghilev-Podolisc-Soroca.

Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala muzicală, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul "Sf. Mihail".

Curiozitate[modificare | modificare sursă]

Otaci este localitatea cu cel mai mare număr de romi din Republica Moldova. Astfel, aici locuiesc 3.380 de romi, iar în Soroca 1.525. Ca pondere, în Otaci romii constituie 40%, în Soroca doar 5,5%.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Otaci
  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5