Comrat
| Comrat | |||
| Komrat | |||
| — Municipiu — | |||
 Panoramă în centru | |||
| |||
  Comrat Comrat (Găgăuzia) | |||
 Comrat Comrat (Găgăuzia) | |||
| Coordonate: 46°18′01″N 28°39′26″E / 46.30028°N 28.65722°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Unitate Teritorială Autonomă | Găgăuzia | ||
| Atestare | 1789 | ||
| Promovat oraș | 1957 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Sergei Anastasov[1] (Partidul Nostru, 2015–19) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 16,4 km² | ||
| Altitudine | 52 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 20,113 locuitori | ||
| Fus orar | Ora Europei de Est | ||
| Cod poștal | 3801, 3802, 3805 | ||
| Prefix telefonic | 298 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Isparta | Turcia | ||
| - Nicosia de Nord | Republica Turcă a Ciprului de Nord | ||
| - Ceadîr-Lunga | Republica Moldova | ||
| Prezență online | |||
| Primăria Comrat GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Comrat (în găgăuză Komrat, în rusă Комра́т) este un oraș cu statut de municipiu, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova. Orașul este situat în sudul țării, și are o populație de peste 20.000 de locuitori.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Amplasare[modificare | modificare sursă]
Orașul Comrat este situat pe malul drept al râului Ialpug, la sud de Chișinău, la distanță de 100 km, pe traseul internațional Chișinău – Ismail.
Resurse naturale[modificare | modificare sursă]
Suprafața totală a orașului Comrat este de 16.403 ha, cea mai mare parte 10.955 ha sunt terenuri cu destinație agricolă, dintre care 10% sunt sădite cu vii și livezi. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha.
Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ialpug care are o suprafață de 12,5 ha pe teritoriul orașului și rezervorul de apă Comrat cu o suprafață de 175 ha. Suprafața totală a terenurilor ocupate de resursele acvatice este de 288 ha.
Pe panta stângă a văii râului Ialpug (ocolul silvic Comrat, Comrat-IV, parcela 34, subparcela 11), este amplasată secțiunea geologică din valea râului Ialpug, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Data primei atestări documentare a orașului Comrat este foarte controversată. Astfel, unii consideră că orașul a apărut în 1789, alții – în a doua jumătate a sec. XVIII, inclusiv în Enciclopedia Sovietică Moldovenească se scrie că orașul a apărut la răscrucea secolelor XVIII–XIX. Însă cercetătorul istoriei localităților basarabene Vladimir Nicu a găsit un document, care atestă Comratul la 27 mai 1443.
Oricum, la începutul sec. XIX Comratul era un sătuc micuț, însă noile autorități rusești care au venit aici printr-un decret au declarat că satul a fost înființat în timpul războiului din 1806–1812. În anul 1819 apare alt decret în care se spune că satul se colonizează cu bulgari și alte naționalități veniți de peste Dunăre.
În 1835 Comratul avea o școală, una din cele mai vechi dintre școlile sătești, iar în anul 1878 aceasta devine școală de 2 clase. În anul 1840 este edificată Catedrala Sf. Ioan, în prezent important monument de arhitectură și una dintre cele mai frumoase biserici din Basarabia.
În anul 1878 se deschide o școală ministerială și tot în același an școală primară este transformată în școală parohială. La începutul secolului XX, Comratul avea peste 8.600 locuitori. Aici se construiește spitalul local care avea 5 saloane cu 16 paturi. După cel de al doilea război mondial, orășelul crește vertiginos. Se dezvoltă industria alimentară. Funcționează 10 organizații de construcție, se construiește rezervorul de apă de pe râul Ialpug cu o suprafață de 170 ha.
În prezent orașul Comrat este centrul administrativ au Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Găgăuzi | 16.993 | 72,85% |
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
2.067 13 |
8,86% 0,06% |
| Ruși | 1.711 | 7,33% |
| Ucraineni | 1.121 | 4,80% |
| Bulgari | 1.065 | 4,57% |
| Țigani | 108 | 0,46% |
| Alții | 249 | 1,07% |
| Total | 23.327 | 100% |
Economie[modificare | modificare sursă]
Principalii agenți economici din teritoriu activează în domeniul prelucrării produselor agricole. Comrat este considerat un centru agricol de producere și prelucrare a cărnii de vită și de porc. „ComratVin” S.A. are o capacitate de producție de 17,6 mii tone de struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri.
Social[modificare | modificare sursă]
| Populație orașului [5] | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| An | 1877 | 1989 | 1991 | 1996 | 2004 | 2006 | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 | 2016 | ||
| Populație | 4 935 | 25 800 | 27 500 | 27 400 | 23 429 | 22 369 | 25 000 | 25 000 | 25 600 | 26 000 | 26 300 | ||
Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi – 81,4%. Restul sunt bulgari – 5,2%, ruși – 4,6%, români – 4,4%, ucraineni – 3,3%, alte naționalități – 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4 instituții medii profesionale, inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară – Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză atât în țară cât și peste hotarele ei.
Locuri în Comrat[modificare | modificare sursă]
- Catedrala Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1820
- Muzeul de studiere a ținutului
- Galeria de artă
- Aleea gloriei poporului găgăuz
- Statuia lui Lenin
Personalități[modificare | modificare sursă]
Născuți în Comrat[modificare | modificare sursă]
- Petăr Draganov (1857–1928), bibliograf, filolog, etnograf, istoric și macedonist țarist rus de origine bulgară
- Reuven Sheri (1903–1989), politician israelian, deputat în Knesset
- Valentin Mednec (1910–2008), arhitect sovietic moldovean
- Alexandru Bârlădeanu (1911–1997), politician comunist român, fost președinte al Senatului României
- Sorana Gurian (1913–1956), prozatoare, traducătoare și publicistă română și franceză
- Boris Tukan (1923–2012), dialectolog, lexicograf, traducător și turcolog moldovean și israelian
- Stepan Topal (1938–2018), lider al mișcării naționale găgăuze
- Dmitrii Constantinov (n. 1952), om de afaceri și politician moldovean
- Danil Miroșenski (n. 1953), antrenor de caiac-canoe, poet și cântăreț sovietic moldovean și israelian
- Olga Domușciu (1959–2007), actriță și cântăreață sovietică și rusă
- Ana Harlamenco (n. 1960), președinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia (2008–2012)
- Nicolai Dudoglo (n. 1966), politician, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
- Alexandr Stoianoglo (n. 1967), jurist și politician, Procuror General al Republicii Moldova
- Petru Vlah (n. 1970), jurist și politician, deputat în Parlamentul Republicii Moldova
- Igor Cobileanski (n. 1974), scenarist și regizor de teatru și film
- Irina Vlah (n. 1974), politiciană și juristă, actualul Guvernator al UTA Găgăuzia (din 2015)
- Alexandr Romanov (n. 1990), luptător
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Bavlî, Tatarstan, Rusia;
Bolgrad, Ucraina;
Sectorul VII (Erzsébetváros) al Budapestei, Ungaria.
Isparta, Turcia;- Istanbul, Turcia;
- Groznîi, Rusia;
- Hendek, Turcia;
- Kucukkuyu, Turcia;
- Sapanca, Turcia;
- raionul Sokolniki din Moscova, Rusia;
Tatlısu, Cipru, de facto Ciprul de Nord.
Galerie[modificare | modificare sursă]
Statuia lui Lenin în fața Comitetului, una dintre puținele rămase în Republica Moldova
Piața centrală
Parcul central
Alee
Blocul central Univerității de Stat din Comrat
Casa de cultură
O stradă din oraș
Monumentul victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial
.jpg)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ [1]
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ Dintre ele 2670 bărbați și 2265 femei. Uite — Novacov, Savelii Z. Социально-экономическое развитие болгарских и гагаузких сел Южной Бессарабии (1857-1918), Chișinău 2004, p. 235.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova / Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
| ||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||