Ocnița
| Ocnița | |||
| Ocniţa | |||
| — Oraș — | |||
 O biserică din oraș | |||
| |||
  Ocnița Ocnița (Moldova) | |||
| Coordonate: 48°25′N 27°30′E / 48.417°N 27.500°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Raion | Ocnița | ||
| Fondare | 1897 | ||
| Promovat oraș | 1994 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Victor Artamaniuc (PSRM[1], 2019) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 7,2 km² | ||
| Altitudine | 274 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 7.254 locuitori | ||
| Cod poștal | MD-7100 | ||
| Prefix telefonic | 271 | ||
| Prezență online | |||
| [ocnița.md Consiliul Raional Ocnița] GeoNames  | |||
.jpg) | |||
Modifică date / text  | |||
Ocnița este un oraș din nordul Republicii Moldova, situat la 230 km de Chișinău. Este centrul administrativ al raionului omonim. Suprafața construită a orașului constituie circa 4.20 kilometri pătrați, cu un perimetru de 10.35 km. Are c. 7.000 de locuitori (2014, în scădere față de anul 1989, când avea 11.455 locuitori).[3] Este amplasat în apropierea hotarului cu Ucraina. Ocnița este cel mai nordic punct feroviar din Republica Moldova.
Orașul are industrie alimentară, ușoară și mecanică dar multe întreprinderi sunt închise. Ocnița este un important nod feroviar - orașul a fost fondat în sec. XIX ca stație de cale ferată. La Ocnița există o biserică de la începutul secolului XX și monumentul scriitorului Constantin Stamati.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Apariția Ocniței este strâns legată de construcția în anii '90 ai sec. XIX a căii ferate Bălți–Cernăuți, ramura Noua Suliță a căilor ferate sud-vest, care și-a luat începutul la Jmerinca și Slobodca, se unea la Ocnița și se finaliza la Noua Suliță. Construcția acestei ramuri a durat cinci ani, din 1892 până în 1897. Stația Ocnița a apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă stația Ocnița a căilor ferate. În aprilie 1898, conform dispoziției Direcției agrare din județul Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde erau indicate hotarele loturilor proprietarilor particulari. Sunt numiți 44 de proprietari de pământ. Datorită așezării sale avantajoase, în punctul de intersecție a celor două ramuri ale căilor ferate, în anul 1910 Ocnița devine centrul administrativ local al căilor ferate. În acea perioadă aici activau depozitul principal și ateliere de reparații mici a locomotivelor. Prin Ocnița încărcăturile din Basarabia treceau pe magistrala principală a căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei.
În anul 1946 satul Ocnița devine localitate de tip orășenesc. Peste un an, datorită volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale ferată a fost aderată la clasa întâi. În anul 1975 Ocnița devine centru raional. În anul 1994 primește statutul de oraș și intră în componența județului Edineț. Din anul 2003 orașul Ocnița redevine centru raional.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Amplasare[modificare | modificare sursă]
Orașul este amplasat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilău), la o distanță de 230 km de Chișinău. Orașul este cel mai nordic punct feroviar din Republica Moldova.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Structura etnică[modificare | modificare sursă]
Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[4]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 4.580 | 49,12% |
| Ucraineni | 3.082 | 33,05% |
| Ruși | 1.517 | 16,27% |
| Polonezi | 32 | 0,34% |
| Găgăuzi | 16 | 0,17% |
| Bulgari | 11 | 0,11% |
| Alții | 87 | |
| Total | 9.325 | 100% |
Administrație și politică[modificare | modificare sursă]
Primarul orașului Ocnița este Victor Artamaniuc (PSRM), ales în noiembrie 2019.[1]
 | Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
Componența Consiliului Local Ocnița (17 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Nostru | 5 | ||||||
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 5 | ||||||
| Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 3 | ||||||
| Partidul Democrat din Moldova | 2 | ||||||
| Partidul Liberal Democrat din Moldova | 2 | ||||||
Orașul Ocnița este infratit cu orașul Kursk din Federația Russă. Reprezentanții regiunii Kursk au vizitat raionul Ocnița in anul 2017 prima data , in timpul întrevederii cu conducerea raioanului, în luna septembrie a acestui an, sa semnat .Protocolul de Intenție privind înfrățirea orașului Ocnița, cu două raioane ale regiunii Kursk.
Colaborarea si semnarea acordului de colaborare a fost încheiat în anul 2002, între administrația regiunii Kursk din Federația Rusă și Ministerul Dezvoltării Economice al Republicii Moldova.
Economie[modificare | modificare sursă]
Baza economiei locale este formată de 258 agenți economici, dintre care 220 sunt întreprinderi cu statut de persoane fizice. În ultimul timp, numărul agenților economici a crescut neesențial, însă caracteristic pentru orașul Ocnița este creșterea substanțială a întreprinderilor cu drept de persoane juridice, în special au apărut 2 noi societăți pe acțiuni. Principalele întreprinderi industriale sunt S.A. „Fiting” unde activează 190 lucrători care se ocupă cu producerea mărfurilor de larg consum, Combinatul de producere unde lucrează 200 muncitori – se produc conserve și cooperativa „Neptun-Certan” care fabrică motoare electrice.
În oraș funcționează 57 unități de comerț cu amănuntul, 3 piețe, 11 unități de alimentare publică, 12 de deservire socială, 4 filiale ale băncilor comerciale și 2 ale companiilor de asigurare. Suprafața terenurilor cu destinație agricolă este de 1.765 ha, dintre care în satul Naslavcea 1.717 ha. Terenurile agricole sunt prelucrate de 115 gospodării țărănești și de 2 agenți economici mari. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 30 km, dintre care 4,5 km sunt de importanță națională. Din totalul drumurilor 15,6 km au acoperire rigidă.
Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]
Veniturile bugetului local în anul 2002 au alcătuit 2.132 mii lei cu 40% mai mult decât în anul precedent. În structura veniturilor cea mai mare pondere o dețin veniturile proprii, urmate de defalcări. Transferurile constituie doar 1.418 mii lei sau 37% din totalul veniturilor. Această structură a veniturilor denotă un potențial economic sporit al orașului. În structura cheltuielilor publice locale domină cele pentru educație 2.132 mii lei sau 56% din totalul lor, astfel este unul din cei mai buni indicatori ai localităților urbane din republică. Pentru aparatul primăriei în anul 2002 au fost alocați 611,6 mii lei, gospodăria comunală – 320,2 mii lei, construcția și întreținerea drumurilor – 125 mii lei, pentru cultură, artă, sport – 270,6 mii lei, restul – pentru alte activități de importanță locală.
Personalități[modificare | modificare sursă]
Născuți în Ocnița[modificare | modificare sursă]
- Aaron Oknitzer (1899–1960), scriitor evreu basarabean
- Grigori Oleinik (1910–1982), amiral sovietic
- Aleksandr Morozov (n. 1948), compozitor și cântăreț sovietic și rus
- Larisa Catrinici (n. 1961), medic și ministru moldovean.
- Artur Reșetnicov (n. 1975), jurist și politician moldovean
- Vasile Belous (n. 1988), boxer moldovean
Au locuit în Ocnița[modificare | modificare sursă]
- Victor Jitari (n. 1943), inginer-electrician, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova
- Iaroslav Mușinschi (n. 1976), alergător moldovean
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Moldova: Cities & Urban Settlements”. citypopulation.de. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Veaceslav Ioniță: Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
| |||||||||||||||||||||||||||||
