Comuna Breaza, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte așezări cu același nume, vedeți Breaza (dezambiguizare).
Breaza
—  Comună  —
Breaza is located in România
Breaza
Breaza
Breaza (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°5′44″N 26°31′30″E / 45.09556°N 26.52500°E / 45.09556; 26.5250045°5′44″N 26°31′30″E / 45.09556°N 26.52500°E / 45.09556; 26.52500

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Buzau county CoA.png Buzău

SIRUTA 45619

Reședință Breaza
Componență

Guvernare
 - Primar Adrian Drugă[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 50,04 km²
Altitudine 328 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2913 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.175 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 127105

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția în cadrul județului Buzău
Poziția în cadrul județului Buzău

Breaza este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Breaza (reședința), Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, culmea căruia este cel mai înalt punct al comunei și extremitatea sa nordică. Principala cale de comunicație este șoseaua județeană DJ205, care leagă comuna Breaza spre vest de Năeni și spre est de Pietroasele și Vernești (DN10). Legătura cu reședința Buzău se face prin șoseaua județeană DJ103R, care leagă comuna de satul Istrița de Jos, unde se intersectează cu DN1B.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Breaza

     Români (94.81%)

     Romi (2.71%)

     Necunoscută (2.43%)

     Altă etnie (0.03%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Breaza

     Ortodocși (96.39%)

     Necunoscută (2.47%)

     Altă religie (1.13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breaza se ridică la 2.913 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.175 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de romi (2,71%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,4%). Pentru 2,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău era formată din satele Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete).[7] În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862–1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, cu 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești.[8]

În 1925, în comuna Breaza este consemnat și satul Istrița de Jos, iar comuna avea 4525 locuitori. Comuna Vispești fusese atunci, însă, desființată, satele ei fiind incluse în comuna Năeni.[9][10] În 1931, s-a înființat și comuna Greceanca, cu satele Greceanca, Bădeni, Dorobanți, Drăgăici, Istrița de Jos și Pepiniera Istrița; comuna Berca rămânea atunci doar cu satul ei de reședință.[11]

În 1950, comunele Breaza și Greceanca au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Greceanca s-a desființat, satele ei fiind împărțite între comunele Săhăteni și Breaza; comuna Breaza, în componența ei actuală, a revenit la județul Buzău, reînființat, în actuala componență.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Crucea Manafului, monument istoric

Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea–al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică din perioada Latène (secolul al IV-lea î.e.n.) și una din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.). Celălalt sit arheologic este cel de lângă satul Breaza, tot sub vârful Istrița, aflat în punctul „Fântâna lui Carpen”, lângă releul de televiziune. El cuprinde o așezare geto-dacică din perioada Latène, contemporană cu cea de la Bădeni, și una medievală timpurie, aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea.

Restul de cinci obiective sunt cruci de piatră clasificate drept monumente memoriale sau funerare: unul se află în satul Breaza, între vii, „la Bătrânele”, din 1740, celelalte patru fiind în satul Greceanca: Crucea Manafului, datând din 1846 se află la 1 km sud de sat,[13] în vreme ce alte cruci, datând respectiv din 1676, secolul al XVIII-lea, și 1706, sunt aflate respectiv în curtea școlii, în curtea de la numărul 107 și în cea de la numărul 307.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Breaza. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d27146!2d26.5383925!3d45.0803167. Accesat la 5 septembrie 2013. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Breaza, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 636–637. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Vispești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 748. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Breaza în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=126. Accesat la 7 martie 2012. 
  10. ^ Comuna Năeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=137. Accesat la 7 martie 2012. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 77,80. 15 iulie 1931. 
  12. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  13. ^ Iulian Bunila (22 februarie 2015), „Povestea unui monument ascuns între viile Dealului Istrița. Crucea Manafului conține simboluri creștine și musulmane”, Adevărul, http://adevarul.ro/locale/buzau/simboluri-crestine-musulmane-crucea-manafului-monumetul-viile-dealului-istrita-1_54e9d149448e03c0fddeb2af/index.html, accesat la 8 mai 2015