Comuna Chiojdu, Buzău

45°21′N 26°12′E (Comuna Chiojdu, Buzău) / 45.350°N 26.200°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chiojdu
—  comună  —

Stemă
Stemă
Chiojdu se află în România
Chiojdu
Chiojdu
Chiojdu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°21′N 26°12′E ({{PAGENAME}}) / 45.350°N 26.200°E

Țară România
Județ Buzău


ReședințăChiojdu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Chiojdu[*]Gheorghe Neamțu[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total12,841 km²

Populație (2021)
 - Total2.950 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal127170[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Chiojdu
Poziția localității Chiojdu
Poziția localității Chiojdu

Chiojdu (în trecut, Chiojdu Mic sau Chiojdu din Bâsca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bâsca Chiojdului, Cătiașu, Chiojdu (reședința), Lera, Plescioara și Poenițele.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în Munții Siriu, pe cursul superior al Bâscăi Chiojdului. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-est de-a lungul râului Bâsca Chiojdului de Calvini și mai departe de Cislău și Buzău, și spre sud-vest de comunele prahovene Starchiojd și Bătrâni și mai departe de Vălenii de Munte și Ploiești.[3] Pe teritoriul comunei se află aria protejată Pădurea cu tisă.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Chiojdu

     Români (95,02%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (4,98%)



Componența confesională a comunei Chiojdu

     Ortodocși (91,02%)

     Adventiști (2,98%)

     Alte religii (0,44%)

     Necunoscută (5,56%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Chiojdu se ridică la 2.950 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.509 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,02%), iar pentru 4,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,02%), cu o minoritate de adventiști (2,98%), iar pentru 5,56% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Chiojdu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Neamțu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal6       

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform legendei, satul Chiojdu a fost înființat simultan cu satul Starchiojd, de către fiii unui tătar (după alte surse, român ardelean) așezat aici în vechime. În zona comunei s-au stabilit de-a lungul secolelor români ardeleni din Sita Buzăului, care s-au organizat în ceata de moșneni sitilești, denumiți ulterior izbășoi (după ce un reprezentant al lor a devenit izbașă al moșiei Roma Spătărească de la București a spătarului Cantacuzino).[9] Comuna a făcut temporar pe la începutul secolului al XIX-lea parte din fostul județ Săcuieni.[10] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea Chiojdu din Bâsca, făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău, și era formată din satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Plescioara, Poienițele de Jos și Poienițele de Sus, având în total 2980 de locuitori ce locuiau în 647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o pivă, o cășerie, două stâne, 3 biserici și două școli, frecventate de 85 de elevi (între care 20 de fete).[9]

Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă Buzău, având numele de Chiojdu și 4450 de locuitori în satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Lera, Plescioara și Poienițele.[11]

În 1950, a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte din județul Buzău și a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Bogzeni a fost inclus în satul Bâsca Chiojdului.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Casa cu blazoane din Chiojdu, monument istoric

Pe teritoriul comunei Chiojdu se află un monument istoric clasificat drept monument de arhitectură de interes național — casa cu blazoane din spatele școlii de la Chiojdu, clădire datând din secolul al XVIII-lea.[14][15][16]

În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Toate se află în satul Chiojdu, două fiind monumente de arhitectură — casa Vasile Codescu din secolul al XIX-lea și gospodăria Traian Drăgulin (cuprinzând casa, poarta și zidul), datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea — și unul fiind un monument memorial sau funerar — crucea de piatră de la 1712, aflată în curtea bisericii.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-127170  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Google Maps – Comuna Chiojdu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 21 noiembrie 2012
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ a b Lahovari, George Ioan (). „Chiojdul-din-Bîsca”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 374–376. 
  10. ^ Constantin C. Giurescu Istoria românilor vol. II partea I, ediția a IV-a, 1943
  11. ^ „Comuna Chiojdu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Casa cu Blazoane de la Chiojdu, salvată de Uniunea Arhitecților din România”. Jurnalul de Buzău. . 
  15. ^ „Cum arata in realitate casa de pe bancnota de 10 lei. Arhitectii au investit 4,5 milioane de lei in restaurarea ei”, Pro TV, , accesat în  
  16. ^ „REPORTAJ Buzău: Casa cu blazoane din Chiojdu, o bijuterie a arhitecturii tradiționale românești – AGERPRES”, Agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Chiojdu la Wikimedia Commons