Comuna Tisău, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tisău
—  Comună  —
Tisău
Tisău
Tisău se află în România
Tisău
Tisău
Tisău (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°10′N 26°31′E / 45.167°N 26.517°E / 45.167; 26.51745°10′N 26°31′E / 45.167°N 26.517°E / 45.167; 26.517

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Buzau county CoA.png Buzău

SIRUTA 49643

Reședință Izvoru
Componență

Guvernare
 - Primar Cristian-Ionel Mihai[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 9.889 km²
Altitudine 206 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4704 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.176 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 127610

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Tisău
Poziția localității Tisău

Tisău este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bărbuncești, Grăjdana, Haleș, Izvoranu, Izvoru (reședința), Leiculești, Pădurenii, Salcia, Strezeni, Tisău și Valea Sălciilor.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Ea se află în vestul județului, în Subcarpații de Curbură, într-o zonă împădurită ce se întinde pe aproape toată depresiunea Nișcov, fiind încadrată la nord de dealul Ciolanu și la sud de dealul Istrița. Principala cale de acces în comună este șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre est de Vernești (unde se termină în DN10) și spre sud-vest de Mizil (județul Prahova). DJ100H are, în satele Haleș și Izvoru, o porțiune comună cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre nord la mănăstirea Ciolanu și mai departe, peste dealul Ciolanu, la Măgura (unde se termină în DN10), și spre sud peste dealul Istrița la Merei, Stâlpu (unde se intersectează cu DN1B) și Costești (unde se termină în DN2).[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tisău

     Români (97.74%)

     Necunoscută (2.18%)

     Altă etnie (0.06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tisău

     Ortodocși (97.38%)

     Necunoscută (2.23%)

     Altă religie (0.38%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tisău se ridică la 4.704 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.176 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,75%). Pentru 2,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,39%). Pentru 2,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Tisău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cristian-Ionel Mihai[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 5          
Partidul Social Democrat 3          
Partidul Social Românesc 2          
Uniunea Națională pentru Progresul României 1          
Partidul Ecologist Român 1          
Partidul Mișcarea Populară 1          

Istorie[modificare | modificare sursă]

Deși reședința sa este satul Izvoru, comuna poartă numele satului Tisău din motive istorice, acesta fiind cel mai vechi sat al comunei și este în continuare de referință pentru întreaga zonă. Pe lângă satul Tisău, în zona depresiunii Nișcov se aflau la începutul secolului al XIX-lea și satele Haleș și Linia-Ciolanul. La începutul secolului al XX-lea, comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău și era formată din cătunele: Glodul, Haleș, Leiculești, Linia-Ciolanu, Pisculeni, Tisău, Sf. Gheorghe-Nou, Strejeni, Valea Caprei și Valea Rea, având o populație totală de 2650 de locuitori. În comună funcționau 6 mori, un făcău, o școală în Valea Rea și 7 biserici ortodoxe (inclusiv cele ale schiturilor Cetățuia și Ciolanu și mănăstirea Bradu).[7] Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei Tisău mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grăjdana. Aceasta era formată din cătunele Bărbuncești, Boru, Grăjdana, Izvoru, Lunceni, Miluiți și Salcia, având o populație totală de 1540 de locuitori ce trăiau în 360 de case. În comuna Grăjdana funcționau pe atunci o școală cu 63 de elevi (dintre care 3 fete) la Lunceni și 4 biserici.[8]

În 1925, comunele Tisău și Grăjdana erau consemnate în Anuarul Socec ca făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ, în aceeași componență și cu o populație respectivă de 3112 locuitori (Tisău) și 2100 de locuitori (Grăjdana).[9][10]

În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care Valea Rea și (începând cu 1964) Pădurenii. Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de Izvoru, respectiv Pădureni. [11] Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit la numelde de Tisău, iar satele sus-menționate ale comunei au fost desființate și comasate cu satele Pădureni, Tisău și Strezeni; satul Boru a fost inclus în satul Valea Salciilor și satul Lunceni a fost inclus în satul Grăjdana.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfinții Petru și Pavel” de la mănăstirea Ciolanu, monument de arhitectură de interes local de lângă satul Haleș, comuna Tisău.

În comuna Tisău, lângă satul Haleș, se află fosta mănăstire Bradu, monument istoric de arhitectură de interes național, construită în secolele al XVI-lea–al XVII-lea, mănăstire al cărui ansamblu este format din biserica „Sfântul Dumitru” (construită în 1632), ruinele casei domnești, zidul de incintă cu turnuri și chiliile.

În rest, în comună mai există alte cinci obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes național, toate ca monumente de arhitectură. Tot lângă satul Haleș, pe dealul Ciolanu, se află mănăstirea Ciolanu, datând din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, cuprinzând biserica veche „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVI-lea), biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1828) și locuințele monahale din secolul al XIX-lea. Tot la Haleș, pe „Muchia Cetățuia”, este biserica „Schimbarea la Față”, datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea. Pe listă mai sunt incluse biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVI-lea) din satul Izvoranu, ruinele unei biserici de secol al XVII-lea din satul Grăjdana (aflată în zona fostului sat Lunceni), și mănăstirea Barbu din Leiculești, ridicată la 1668, complexul ei cuprinzând biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, stăreția, arhondaricul și turnul clopotniță.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Tisău, Buzău. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.1909145,26.5191032,12762m/data=!3m1!1e3. Accesat la 13 martie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tisăul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 601. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Grăjdana, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 627–628. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Tisău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=143. Accesat la 7 martie 2012. 
  10. ^ Comuna Grăjdana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=132. Accesat la 7 martie 2012. 
  11. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 31 octombrie 2012. 
  12. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  13. ^ Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 20 aprilie 2012. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Tisău cu implicații asupra obiectivelor turistice, Valeria Mocanu, Editura [s.n.], Buzău, 2011