Comuna Viperești, Buzău
| Viperești | |
| — comună — | |
 | |
  Viperești Viperești (România) | |
| Coordonate: 45°13′44″N 26°27′38″E / 45.22889°N 26.46056°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Buzău |
| SIRUTA | 50326 |
| Reședință | Viperești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Viperești[*] | Romi Dedu[*][3][4] ( PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 66,06 km² |
| Altitudine | 233 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3493 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 127705 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Viperești (denumită în perioada 1964–1968 Plaiurile) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Muscel, Pălici, Rușavăț, Tronari, Ursoaia și Viperești (reședința).
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în vestul județului, în Subcarpații de Curbură, pe valea râului Buzău, acolo unde acest râu primește afluenții Rușavățu și Ursoaia. Este străbătută de șoseaua națională DN10 care leagă Buzăul de Brașov.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Viperești
Români (85,31%)
Romi (11,76%)
Necunoscută (2,92%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Viperești
Ortodocși (94,38%)
Adventiști de ziua a șaptea (1,43%)
Necunoscută (2,92%)
Altă religie (1,25%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Viperești se ridică la 3.493 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.640 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,31%), cu o minoritate de romi (11,77%). Pentru 2,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,39%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,43%). Pentru 2,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Viperești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Romi Dedu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 4 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Viperești făcea parte din plaiul Buzău al județului Buzău și era format din cătunele Viperești și Predești, cu o populație de 1620 de locuitori. În Viperești funcționau o școală și două biserici.[8] În aceeași perioadă, pe actualul teritoriu al comunei mai era organizată tot în plaiul Buzau și comuna Rușavățu. Aceasta era compusă din satele Muscelu-Țigan, Pălici, Râpile, Rușavățu, Tega și Ursoaia, cu o populație de 2670 de locuitori. În ea funcționa o școală cu 34 de elevi la Rușavățu și 6 biserici.[9]
În 1925, cele două comune erau incluse în plasa Pârscov a aceluiași județ. Comuna Viperești avea în componență satele Predești, Tronari și Viperești cu o populație de 2012 locuitori,[10] iar comuna Rușavățu avea aceeași componență și 2916 locuitori.[11]
În 1950, cele două comune au trecut în componența raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, comuna a căpătat temporar denumirea de Plaiurile.[12] În 1968, comuna Rușavățu a fost desființată și împărțită între comunele Pănătău și Viperești (care și-a recăpătat atunci această denumire), la care au trecut satele Rușavățu, Ursoaia, Pălici și Muscelu. Comuna Viperești a fost rearondată atunci județului Buzău, reînființat.[13][14]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Singurul obiectiv din comuna Viperești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este situl arheologic aflat în vatra satului Ursoaia, în punctul „La Movilă”. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.) și o așezare medievală din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Ștefan Bârsănescu (1895-1984), academician, filosof, pedagog și eseist;
- Ion Caraion (1923–1986), scriitor.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Blocurile de calcar de la Bădila
- Sarea lui Buzău
- Lunca Buzăului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Viperești, Buzău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Viperști, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 748.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Rușiavățul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 301–302.
- ^ „Comuna Viperești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Cândești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| ||||||||||||||