Comuna Scorțoasa, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Scorțoasa
—  Comună  —
Scorțoasa is located in România
Scorțoasa
Scorțoasa
Scorțoasa (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°22′N 26°40′E / 45.367°N 26.667°E / 45.367; 26.66745°22′N 26°40′E / 45.367°N 26.667°E / 45.367; 26.667

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Buzau county CoA.png Buzău

SIRUTA 49313

Reședință Scorțoasa
Componență

Guvernare
 - Primar Traian Răican[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 6.500 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3076 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.433 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 127555

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Scorțoasa
Poziția localității Scorțoasa

Scorțoasa (în trecut, Policiori) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Balta Tocila, Beciu, Dâlma, Deleni, Golu Grabicina, Grabicina de Jos, Grabicina de Sus, Gura Văii, Plopeasa, Policiori și Scorțoasa (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în depresiunea Policiori din valea râului Sărățel, și pe raza ei se află o parte din rezervația Vulcanii Noroioși. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ102F care o leagă de Berca (și DN10) la sud și de Mânzălești la nord, constituind rută de acces către Vulcanii Noroioși de la Berca și Scorțoasa.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Scorțoasa

     Români (93.17%)

     Romi (4.06%)

     Necunoscută (2.76%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Scorțoasa

     Ortodocși (95.77%)

     Necunoscută (2.79%)

     Altă religie (1.43%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Scorțoasa se ridică la 3.076 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.433 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,17%), cu o minoritate de romi (4,06%). Pentru 2,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,77%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Policiori, făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și avea în componență cătunele Gura Văii, Plopeasa de Jos, Plopeasa de Sus, Policiori, Scorțoasa și Valea Dragomirului, având în total 1710 locuitori ce trăiau în 411 case. În comuna Policiori funcționau o școală cu 45 de elevi și 6 biserici ortodoxe.[7] Pe teritoriul actual al comunei Scorțoasa mai funcționau atunci, în aceeași plasă, și comunele Beciu și Grabicina. Comuna Beciu era formată din cătunele Băligoși, Beciu, Schitu și Tocila, cu o populație totală de 860 de locuitori. În comuna Beciu erau atunci două biserici, în cătunele Beciu și Băligoși.[8] Comuna Grabicina avea tot 860 de locuitori, în 236 de case în satele Grabicina de Jos și Grabicina de Sus (din care 520 de locuitori și 154 de case în satul de reședință, Grabicina de Jos). În cele două sate funcționau 2 biserici.[9][10]

În 1925, cele trei comune se regăseau în plasa Sărățelu. Satul Schitu trecuse de la comuna Beciu la comuna Policiori. Cele trei comune aveau respectiv 1180 de locuitori (comuna Beciu), 1132 (comuna Grabicina) și 3018 (comuna Policiori). Satele comunei Policiori sunt consemnate atunci cu denumirile: Dâlma, Gura Văii, Pleopeasa de Jos, Pleopeasa de Sus, Policiori, Schitu, Scorțoasa și Valea lui Dragomir.[11][12][13]

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Cărpiniștea (ulterior Beceni) al regiunii Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău al regiunii Ploiești. Comuna Beciu a fost la un moment dat desființată și inclusă în comuna Policiori; în 1968, comunele Beciu și Grabicina au fost desființate și incluse în comuna Scorțoasa (care fusese astfel denumită după noua sa reședință), comună revenită la județul Buzău.[14][15]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Scorțoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le–al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Scorțoasa. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d27008!2d26.6708677!3d45.3688994. Accesat la 5 septembrie 2013. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Policiori, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 42. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Beciul, com. rur. în plaiul Slănicul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 348–349. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Grabicina, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 620. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Grabicina-de-Jos”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 620. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  11. ^ Comuna Beciu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=125. Accesat la 7 martie 2012. 
  12. ^ Comuna Grabicina în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=132. Accesat la 7 martie 2012. 
  13. ^ Comuna Policiori în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=141. Accesat la 7 martie 2012. 
  14. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  15. ^ Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 20 aprilie 2012.