Comuna Gherăseni, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gherăseni
—  Comună  —
Poșta din Gherăseni
Poșta din Gherăseni
Stemă
Stemă
Gherăseni se află în România
Gherăseni
Gherăseni
Gherăseni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°2′N 26°47′E / 45.033°N 26.783°E / 45.033; 26.78345°2′N 26°47′E / 45.033°N 26.783°E / 45.033; 26.783

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Buzau county CoA.png Buzău

SIRUTA46803

ReședințăGherăseni
ComponențăGherăseni, Sudiți

Guvernare
 - PrimarVasile Țintă[*][3] (PSD, )

Altitudine80 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3456 locuitori
 - Recensământul anterior, 20023.781 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal127245

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Gherăseni
Poziția localității Gherăseni

Gherăseni (în trecut și Rotunzeni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Gherăseni (reședința) și Sudiți.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona de câmpie, la sud de Buzău, reședința de județ, și este străbătută de șoseaua DN2C, care leagă acest oraș de Slobozia.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gherăseni

     Români (95,54%)

     Romi (1,7%)

     Necunoscută (2,69%)

     Altă etnie (0,05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gherăseni

     Ortodocși (97,1%)

     Necunoscută (2,69%)

     Altă religie (0,2%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherăseni se ridică la 3.456 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.781 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 2,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,11%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Gherăseni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Țintă[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal4       
Uniunea Națională pentru Progresul României1       
Partidul Mișcarea Populară1       

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primul sat al comunei purta denumirea de Cremenea; alături de el s-au stabilit pe la 1812 locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu, formând satul denumit inițial Rotunzeni și rebotezat Gherăseni după ce moșia pe care se afla a fost cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase.[7] În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori.[8] În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu.[9] Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni.

În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni.[10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea–al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea–al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea–al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea–al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea– al XVII-lea.

Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea– al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea–al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Google Maps – Comuna Gherăseni (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Gherăseni (Rotunzeni), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 504. 
  8. ^ „Comuna Gherăseni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 79. . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gherăseni
  • Monografia comunei Gherăseni, județul Buzău, Cornelia Tudose, 2011