Constantin I. C. Brătianu
Constantin I. C. Brătianu (cunoscut și ca Dinu Brătianu; n. , Florica, Principatele Unite Române – d. , Sighet, Maramureș, România) a fost un politician liberal, membru proeminent al „dinastiei Brătienilor”, fiul lui Ion C. Brătianu și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu. De profesie inginer, Dinu Brătianu a deținut funcțiile de deputat, ministru și, în ultima parte a vieții sale, președintele Partidului Național Liberal (PNL).
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Dinu Brătianu a trimis, alături de Iuliu Maniu, memorii lui Ion Antonescu, dictatorul țării, condamnând trecerea României dincolo de frontierele sale interbelice, în cadrul războiului împotriva Uniunii Sovietice. A luat parte la negocierile regelui Mihai I cu partidele politice pentru eliminarea lui Ion Antonescu, fiind numit la 23 august 1944 ministru fără portofoliu în guvernul Constantin Sănătescu, alături de Maniu (PNȚ), C. Titel Petrescu (PSDR) și L. Pătrășcanu (PCdR).
În cursul anilor 1944–1947, Partidul Național Liberal condus de acesta a fost, după Partidul Național-Țărănist, principala forță democratică opusă sovietizării țării de către Partidul Comunist Român (PCR) și formațiunile sale afiliate. Aflat în arest la domiciliu de câțiva ani, Constantin Brătianu fost arestat în noaptea dintre 5/6 mai 1950 și transportat la Sighet, unde a murit în scurt timp. Dinu Brătianu s-a fixat în conștiința publică, alături de Regele Mihai și Iuliu Maniu, drept unul dintre apărătorii democrației și constituționalismului din perioada postbelică.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Dinu Brătianu s-a născut în 1866 la Florica, reședința Brătienilor, lângă Pitești. A fost cel de-al doilea fiu al lui Ion C. Brătianu, unul dintre politicienii fondatori ai Regatului României, și a Piei Brătianu (Pleșoianu). A fost căsătorit cu Alexandrina Brătianu (Costinescu) cu care a avut trei fii, Ion C. Brătianu, Constantin C. Brătianu și Dan C. Brătianu.
A studiat ingineria la Școala Politehnică din București și apoi la Institutul de Mine din Paris.
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]Între 1910 și 1938 a fost în mod permanent deputat în Parlament din partea partidului liberal iar între 1933–1934 a ocupat funcția de Ministru al Finanțelor. Tot în 1934 a fost ales președinte al Partidului Național-Liberal, funcție pe care a ocupat-o până la scoaterea acestuia în afara legii de către regimul comunist în noiembrie 1947.
După lovitura de stat de la 23 august 1944, Dinu Brătianu a fost reprezentant în guvern al Partidului Național Liberal (PNL) ca ministru de stat, ca și Iuliu Maniu din partea Partidului Național Țărănesc. Brătianu a deținut următoarele funcții:
- Ministru Secretar de Stat în primul guvern Sănătescu (23 august 1944 - 4 noiembrie 1944)[3]
- Ministrul Producției de Război în al doilea guvern Sănătescu (4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944)[4]
- Ministrul Producției de Război în guvernul Rădescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945)[5]
După instaurarea dictaturii comuniste, a avut domiciliu forțat, pentru ca în 1950, la vârsta de 84 de ani, să fie arestat și deținut fără nici un fel de judecată. Asupra circumstanțelor morții sale există mai multe versiuni. Cert este că a fost arestat alături de elita politică a României interbelice în cadrul acțiunii cunoscute drept Noaptea demnitarilor (5/6 mai 1950), fiind transportat la închisoarea din Sighet, unde a murit la scurt timp. A fost înmormântat în Cimitirul Săracilor.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Leo van de Pas (). „Dinu Brătianu” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ^ „Dinu Brătianu”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ^ „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Revista Memoria
- Un om al trecutului, rătăcit într-o lume brutală[nefuncțională], 6 octombrie 2005, Mihai Pelin, Jurnalul Național
- Amintiri pe Calea Dorobanților[nefuncțională], 26 octombrie 2006, Simina Stan, Jurnalul Național
- Constantin (Dinu) I.C. Bratianu si lumea Bratienilor Arhivat în , la Wayback Machine., 13 ianuarie 2007, Mircea Dumitriu, România liberă
| Predecesor: Virgil Madgearu |
Ministrul de finanțe 14 noiembrie 1933 – 3 ianuarie 1934 |
Succesor: Victor Slăvescu |
- Nașteri în 1866
- Nașteri pe 13 ianuarie
- Decese în 1950
- Familia Brătianu
- Decese sau omoruri neelucidate
- Deținuți politici din România
- Deputați români
- Deținuți la închisoarea Sighet
- Ingineri români
- Liberali români
- Miniștri de finanțe ai României
- Oameni din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești
- Politicieni români
- Președinți ai Partidului Național Liberal (România)
- Români care au murit în detenție
- Victime ale regimului comunist din România