Conflictul din Găgăuzia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Istoria Moldovei
Stema Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Războaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Descălecatul Moldovei
Bătălii
Epoca fanariotă
Tratatul de la București
Basarabia
Basarabia sub ocupație rusă
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Colonizarea
Basarabia română
Republica Democratică Moldovenească
Unirea Basarabiei cu România
Basarabia în România Mare
Guvernământul Basarabiei
Basarabia sovietică
RASS Moldovenească
RSS Moldovenească
Moldova contemporană
Declarația de Independență
Republica Moldova
Identitate națională
Transnistria
Găgăuzia
Protestele de la Chișinău

Portal Moldova
 v  d  m 

Conflictul din Găgăuzia a izbucnit odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, și constituirea Republicii Moldova ca stat independent în 1991. Stadia activă a conflictului a fost aplanată în 1994, când regiunii i-a fost acordat statul de autonomie. De asemenea, o nu mică contribuție la începerea tensiunilor l-au adus tensiunile interetnice[1] dintre moldoveni și găgăuzi, ultimii aduși în Bugeac de autoritățile țariste în secolul al XIX-lea.

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

În noiembrie 1989, minoritatea găgăuză declară constituirea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Găgăuze în componența RSS Moldovenești[2]. Un an mai târziu în decembrie 1990 mișcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităților centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSSM, așa-numita Republica Găgăuză cu Stepan Topal în funcția de guvernator. Ca rezultat, autoritățile de la Chișinău organizează Marșul spre Găgăuzia.

Conflictul a fost soluționat după ce în decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum local.[3]

Faza latentă[modificare | modificare sursă]

La începutul anului 2002 situația politică s-a agravat din nou în autonomie. Comportamentul liderilor autonomiei gagauze căpătaseră un caracter mai provocator după înrăutățirea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol în 2001[4]. Au existat declarații precum că nu vor mai permite deputaților de la Chișinău să vina fără permisiunea autorităților găgăuze în regiune[4].

La 4 octombrie 2013 în Găgăuzia au fost interziși termenii de limbă, literatură și istorie română[5].

Pe 27 noiembrie 2013 Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat două hotărâri „Cu privire la desfășurarea referendumului legislativ privind statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă” și „Cu privire la desfășurarea referendumului consultativ”[6]. Prin acțiunile date fiind încălcate prevederile Constituției Republicii Moldova, Codul electoral al Republicii Moldova și ale altor acte legislative[6].

Referendumul ilegal[7] a avut loc la 2 februarie 2014 în urma acestuia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în timp ce infimul procent rămas se pronunța pentru aderarea la UE.[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Crearea autonomiei Găgăuze a fost primul exemplu de o soluție pașnică pentru conflictul interetnic” gagauzia.md
  2. ^ Mihail Formuzal: „Găgăuzia trebuie luată ca model în soluționarea conflictului transnistrean” tribuna.md
  3. ^ Găgăuzia (Gagauz-Yeri) (1994 - prezent) istoria.md
  4. ^ a b Cauzele conflictelor etnice din Spațiul postsovietic. Cazul Republicii Moldova
  5. ^ Anna Primac - Găgăuzia a interzis termenii de limbă, literatură și istorie română, Mediafax
  6. ^ a b Urmărire penală pentru organizarea referendumului în UTA Găgăuzia Unimedia, Accesat la 11 ianuarie 2014
  7. ^ R.Moldova: Prezență record la referendumul declarat ilegal din Găgăuzia romaniatv.ner
  8. ^ Referendumul din Găgăuzia: plan de destabilizare orchestrat de Moscova și pionii ei cotidianul.ro

Legături externe[modificare | modificare sursă]