Arhitectura în Moldova
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |

Arhitectura în Moldova s-a dezvoltat între secolele XIV-XIX în spațiul moldovenesc[necesită citare]. Arhitectura în această regiune se dezvoltă exclusiv în arhitectura bisericească și are o amprentă puternic autohtonă cu ușoare influențe mai ales ale stilului bizantin dar și gotice sau armenești.
Epoca în care s-a dezvoltat cel mai mult este perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504).
Caracteristici ale arhitecturii în Moldova[modificare | modificare sursă]
- plan dreptunghiular sau triconc
- interiorul include altar, naos, încăperea mormintelor și pronaos
- separarea încăperilor se face prin ziduri groase, în general fără coloane
- o singura turlă amplasată după sistemul moldovenesc
- supraînălțarea bolților în interior, prin suprapunerea arcurilor încrucișate
- decor exterior bogat
Dintre bisericile cele mai reprezentative:
- Mănăstirea Putna
- Mănăstirea Neamț
- Mănăstirea Bistrița
- Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți
- Mănăstirea Voroneț
Galerie[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Putna din Judeţul Suceava
Mănăstirea Neamț din Judeţul Neamț
Mănăstirea Căpriana din Judeţul Strășeni, Moldova
Mănăstirea Bistriţa din Judeţul Neamț
Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău
Turnul lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamţ
Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi
Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi
Mănăstirea Dobrovăţ din Judeţul Iaşi
Mănăstirea Văratec din Judeţul Neamț
Mănăstirea Galata din Iaşi
Clopotnița Mănăstirii Popăuți din Botoşani
Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi
Catedrala Sfânta Paraschiva din Roman
Mănăstirea Socola din Iaşi
Mănăstirea Sihăstria din Judeţul Neamţ
Mănăstirea Dragomirna din Judeţul Suceava
Mănăstirea Hadâmbu din Judeţul Iaşi
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
|