Guvernul Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Guvernul Republicii Moldova
Coat of arms of Moldova.svg
Stema Republicii Moldova
Prim-ministru Chiril Gaburici
(din 18 februarie 2015)
Viceprim-miniștri Natalia Gherman
Stéphane Christophe Bridé
Victor Osipov
Miniștri 16
Sediu Casa Guvernului, Chișinău
Site web gov.md

Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției, realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat anterior de către parlament. Acesta este alcătuit dintr-un lider numit prim-ministru, un prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.[1][2]

Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită conducerea generală a administrației publice și este responsabil în fața parlamentului.

Descriere scurtă[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova
Coat of arms of Moldova.svg

Acest articol face parte din seria:
Politica și conducerea
Republicii Moldova


Politica altor țări • 

Guvernul se formează în următoarea componență: prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și alți membri stabiliți prin lege. Membri ai guvernului pot fi numai persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova și au domiciliul în țară.

Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul pentru funcția de prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la data numirii guvernului, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea alegerilor pentru un nou Parlament.

Guvernul este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea sa și cel puțin o dată pe an, ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa. Membrii guvernului sînt obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați referitor la activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizând activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor.[3]

Ședințele Guvernului se desfășoară după caz, dar nu mai rar decît o dată pe trimestru. Ordinea de zi a ședințelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezidiului Guvernului.

Prezidiul Guvernului[modificare | modificare sursă]

Pentru coordonarea activității interne a Guvernului și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședințelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte prim-ministrul și viceprim-miniștrii. Ședința Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și se consideră deliberativă dacă la ea participă toți membrii Prezidiului. În cazul absenței unui viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședință cu drepturi depline un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă prin consens.[3]

Demisia[modificare | modificare sursă]

Guvernul (in corpore), dar și fiecare membru al guvernului, are dreptul să demisioneze din propria inițiativă. Demisionarea prim-ministrului conduce la demisionarea guvernului în componență deplină. Cererea de demisie a prim-ministrului și a întregii componențe a guvernului se prezintă Parlamentului, care se pronunță asupra ei. Cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se prezintă Prim-ministrului și se aduc la cunoștința Președintelui Republicii Moldova.

Guvernul își dă demisia în cazul în care:

  1. Parlamentul și-a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 și 1061 din Constituție;
  2. Prim-ministrul a demisionat sau a decedat;
  3. A fost ales un nou Parlament (la prima lui ședință).
Exprimarea votului de neîncredere Guvernului

Parlamentul, la propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, poate exprima vot de neîncredere Guvernului.

Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăște cu votul majorității deputaților.[3]

Atribuțiile Guvernului în exercițiu (demisionar)[modificare | modificare sursă]

În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, în cazul demisiei Primului-ministru sau în cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar) îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

În perioada în care este demisionar, Guvernul este limitat numai în dreptul său de asigurare a realizării politicii externe și de inițiativă legislativă în domenii ce implică elaborarea și aprobarea unor noi programe de activitate.[3]

Principalele atribuții ale Guvernului în exercițiu (demisionar):

  1. asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de acestea;
  2. exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor centrale de specialitate;
  3. realizează programele de dezvoltare economică și socială a țării;
  4. asigură securitatea statului și a cetățenilor lui, îndeplinind funcții de administrare a treburilor publice;
  5. întreprinde orice activitate de conducere și gospodărire în chestiuni ce privesc întreaga societate.

În vederea realizării atribuțiilor stabilite, Guvernul:

  1. aprobă hotărîri și dispoziții în vederea executării legilor;
  2. avizează inițiativele legislative;
  3. elaborează și prezintă spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, propune Parlamentului inițiative legislative pentru:
  4. realizarea obligațiilor ce rezultă din conținutul legilor și dispozițiilor finale ale acestora în limita stabilită de cadrul legislativ primar;
  5. asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare și politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
  6. poate semna acorduri internaționale, atunci cînd semnarea acestora este necesară pentru executarea legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova și/sau acestea sînt necesare pentru asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare, politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
  7. emite acte cu caracter individual privind efectuarea remanierilor de cadre.[3]

Ministere[modificare | modificare sursă]

Guvernul are în componență 16 ministere, și anume:

Actualul cabinet de miniștri[modificare | modificare sursă]

Minister Nume[4] Partid În funcție din Până la
Primul Ministru Chiril Gaburici neafiliat politic 18 februarie 2015
Prim-viceprim-ministru, Ministrul afacerilor externe și integrării europene Natalia Gherman PLDM 31 mai 2013
Ministrul economiei (Viceprim-ministru) Stéphane Christophe Bridé PDM 3 iulie 2013
Viceprim-ministru pentru reintegrare Victor Osipov PDM 18 februarie 2015
Ministrul finanțelor Anatol Arapu PLDM 14 august 2013
Ministrul dezvoltării regionale și construcțiilor Vasile Bîtca PDM 18 februarie 2015
Ministrul agriculturii și industriei alimentare Ion Sula PLDM 18 februarie 2015
Ministrul mediului Sergiu Palihovici PLDM 18 februarie 2015
Ministrul educației Maia Sandu PLDM 31 mai 2013
Ministrul sănătății Mircea Buga PLDM 18 februarie 2015
Ministrul muncii, protecției sociale și familiei Ruxanda Glavan PDM 18 februarie 2015
Ministrul culturii Monica Babuc PDM 31 mai 2013
Ministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor Vasile Botnari PDM 31 mai 2013
Ministrul justiției Vladimir Grosu PLDM 18 februarie 2015
Ministrul afacerilor interne Oleg Balan PLDM 18 februarie 2015
Ministrul tehnologiei informației și comunicațiilor Pavel Filip PDM 31 mai 2013
Ministrul apărării Viorel Cibotaru PLDM 18 februarie 2015
Ministrul tineretului și sportului Serghei Afanasenco PDM 18 februarie 2015
Președintele Academiei de Științe a Moldovei Gheorghe Duca Independent 18 februarie 2015
Guvernatorul UTA Găgăuzia Mihail Formuzal PRM 18 februarie 2015

Alte autorități administrative centrale[modificare | modificare sursă]

Cancelaria de Stat[modificare | modificare sursă]

Asigurarea organizării activității Guvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea priorităților Guvernului, asigurarea suportului metodologic și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor și al altor autorități administrative centrale, monitorizarea implementării Programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice și informaționale, pregătirea proiectelor de hotărîri, ordonanțe și dispoziții, precum și verificarea executării hotărîrilor, ordonanțelor și dispozițiilor revin Cancelariei de Stat.

În cadrul Cancelariei de Stat activează Corpul de control al Prim-ministrului, care efectuează controlul privind îndeplinirea de către administrația publică centrală de specialitate a atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în Programul de activitate al acestuia și în alte documente de politici publice.[3]

Cancelaria de Stat își desfășoară activitatea în baza regulamentului aprobat de Guvern.

Structura, statul de personal și asigurarea social-materială a funcționarilor Cancelariei de Stat se stabilesc de Guvern în baza principiului oportunității, iar condițiile de retribuire a muncii – în conformitate cu prevederile legale în domeniu.

Finanțarea cheltuielilor de întreținere a Cancelariei de Stat se efectuează în limita mijloacelor bugetare aprobate de Parlament pentru Guvern.[3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]