Sari la conținut

Religia în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Religia are un rol deosebit de important în Republica Moldova. Cea mai mare parte a populației este în mod dominat creștin-ortodoxă. Conform datelor recensământului din 2014, din numărul total al populației care și-au declarat religia, 96,8% s-au declarat creștini ortodocși.

Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și Întregii Moldove

Libertatea religiei în Republica Moldova

[modificare | modificare sursă]

Libertatea practicării religiei în Republica Moldova este garantată și protejată de Constituția statului. Art.31 din Constituție stabilește următoarele:

(1) Libertatea conștiinței este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.

(2) Cultele religioase sînt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.

(3) În relațiile dintre cultele religioase sînt interzise orice manifestări de învrăjbire.

(4) Cultele religioase sînt autonome, separate de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate.

Un preot de la biserica greco-catolică din Chișinău

Caracterul laic al Republicii Moldova

[modificare | modificare sursă]

Nici Constituția, și nici o altă lege a Republicii Moldova nu prevede expres că Moldova este un stat laic. Art.35 alin.(8) al Constituției prevede că "învățămîntul de stat este laic", iar alte mențiuni la laicitatea statului nu sunt stabilite de legea supremă.


În același timp, art.31 alin.(4) din Constituție se referă la autonomia cultelor religioase și separarea lor de stat, iar acest fapt este adus ca argument în favoarea caracterului laic al statului. Totuși, caracterul laic al Republicii Moldova nu trebuie privit în sens restrictiv de practicare a religiei sau de exprimare a unei opinii bazate pe credința unui anumit cult religios. În această privință, Curtea Constituțională Arhivat în , la Wayback Machine. a Republicii Moldova a statuat următoarele

"Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase, dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației, și anume separația puterilor în stat. În același timp, laicitatea nu implică indiferența statului față de religii, ci mai degrabă statul garantează protecția libertății religioase într-un regim de pluralism confesional și cultural.

Prin urmare, principiul laicității nu este un instrument de combatere a prezenței religiei în spațiul public sau de încurajare a secularizării statului și societății civile. Laicitatea presupune existența pluralismului în sistemul de valori, protecția egală a persoanelor religioase și nereligioase și solicită o atitudine neutră din partea statului față de ambele categorii."

Structura religioasă (2004)

     Ortodoxie (93,34%)

     Protestantism (1,9%)

     Rascolnici (0,15%)

     Catolicism (0,14%)

     Altă religie (0,88%)

     Atei (0,37%)

     Fără religie (0,98%)

     Nedeclarată (2,24%)

Populația după religie

[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensămîntului din 2014, din numărul total al populației care și-au declarat religia, 96,8% s-au declarat creștini ortodocși.

Afilierea religioasă în Republica Moldova (fără Transnistria), potrivit datelor recensământului din 2004 era următoarea:

Religie Populație % din total
10 Ortodoxie 3,158,015 93.34
10 Baptism 32,754 0.97
10 Adventism 13,503 0.40
10 Penticostalism 9,179 0.27
10 Creștini de rit vechi 5,094 0.15
10 Evanghelism 5,075 0.15
10 Catolicism 4,645 0.14
10 Presbiterianism 3,596 0.10
10 Creștinism (total) 3,231,861 95.52
10 Alte religii 29,813 0.88
10 Ateism 12,724 0.38
10 Fără religie 33,207 0.98
10 Nedeclarată 75,727 2.24
Total 3,383,332 100.0

Populația după religie, în profil teritorial (pentru detalii accesați datele Biroului Național de Statistică):

  Total Ortodoxie Baptism Adventism Penticostalism 10 Creștini

de rit vechi

10 Evanghelism 10 Catolicism 10 Presbiterianism Alte religii Atei Fără religie Nedeclarat
Republica Moldova 3383332 3158015 32754 13503 9179 5094 5075 4645 3596 29813 12724 33207 75727
Municipiul Chișinău 712218 629310 4425 996 1256 98 1991 2227 1043 6370 10477 9990 44035
Municipiul Bălți 127561 110961 2609 576 487 47 166 990 296 2388 544 3304 5193
Raionul Anenii Noi 81710 78159 453 95 72 14 48 141 28 472 89 946 1193
Raionul Basarabeasca 28978 27149 485 303 144 2 157 16 11 52 6 320 333
Raionul Briceni 78027 62181 794 520 1796 1 84 31 24 6184 132 3269 3011
Raionul Cahul 119231 106535 4142 1479 255 24 68 40 50 641 442 2840 2715
Raionul Cantemir 60001 58003 541 262 120 0 22 16 15 195 4 488 335
Raionul Călărași 75075 73388 138 339 24 0 22 8 25 257 10 261 603
Raionul Căușeni 90612 88052 648 118 435 5 79 17 35 284 14 416 509
Raionul Cimișlia 60925 58501 479 697 22 8 15 8 19 149 18 496 513
Raionul Criuleni 72254 70778 368 94 24 0 15 28 21 256 6 258 406
Raionul Dondușeni 46442 43690 23 151 137 748 100 23 28 725 12 343 462
Raionul Drochia 87092 84494 441 166 246 4 34 28 144 477 47 301 710
Raionul Dubăsari 34015 33189 23 30 27 0 15 2 15 109 4 81 520
Raionul Edineț 81390 71234 340 901 919 137 447 44 122 3875 63 1212 2096
Raionul Fălești 90320 86207 1292 229 261 434 74 19 16 469 36 470 813
Raionul Florești 89389 84794 292 360 97 2370 37 23 80 569 64 156 547
Raionul Glodeni 60975 58760 656 69 67 0 39 216 15 506 15 312 320
Raionul Hîncești 119762 114111 2247 1020 360 5 262 37 125 293 50 436 816
Raionul Ialoveni 97704 95752 278 207 122 0 24 22 68 456 14 170 591
Raionul Leova 51056 49566 77 305 36 0 23 12 68 116 43 181 629
Raionul Nisporeni 64924 64150 112 69 97 1 11 7 87 57 3 89 241
Raionul Ocnița 56510 54091 324 96 91 5 78 70 139 441 33 289 853
Raionul Orhei 116271 113515 498 255 66 4 72 88 97 532 47 325 772

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Cazul Mitropoliei Basarabiei - interferențe politice și religioase, Romeo Cemârtan, Editura Alfa și Omega, 2004
  • Istoria bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruși: Din negura trecutului : crîmpeie de amintiri, Nicolae Popovschi, Editura Museum, 2000
  • Din istoria vieții bisericești din Basarabia: 1812-1918; 1918-1944, Boris Buzilă, Antonie Plămădeală, Editura Fundației Culturale Romăne, 1996
  • Basarabia: aspecte din istoria bisericii și a neamului românesc, Mircea Păcurariu, Editura Trinitas, 1993
  • Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia: Așezăminte scrieri personalități, Paul Mihail, Editura Știința, 1993

Legături externe

[modificare | modificare sursă]