Drepturi LGBT în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Legi privind parteneriatele între persoanele de același sex în Europa

     Căsătorii între persoane de același sex

     Sunt recunoscute căsătoriile încheiate în afara țării. (Armenia, Estonia și Israel)

     Alte forme de coabitare

     Coabitări neînregistrate (Israel, Polonia și San Marino)

     Nu sunt recunoscute parteneriatele între persoane de același sex.

     Constituția limitează căsătoria la persoane de sex opus.


Include legi care nu au intrat încă în vigoare.
 v  d  m 

Persoanele homosexuale, bisexuale și transsexuale din Republica Moldova, spre deosebire de persoanele non-LGBT, se pot confrunta cu provocări sociale și juridice. Influența Bisericii Ortodoxe, cunoscută pentru pozițiile homofobe,[1][2] a crescut de la căderea Uniunii Sovietice, aceasta promovând o atitudine ostilă față de persoanele LGBT.[3][4]

Legi privind orientarea sexuală[modificare | modificare sursă]

Actele consensuale între două persoane de același sex au fost legalizate în 1995. În septembrie 2002, noi legi egalizează vârsta de consimțământ pentru contacte homosexuale și contacte heterosexuale. Articolul 174 al Codului penal pedepsește, însă, cu închisoare de la 3 la 7 ani actele sexuale, homosexuale sau heterosexuale, comise asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani.[5] Articolul 177 prevede sancțiuni pentru violarea dreptului la viață privată[5] și ar putea fi folosit de persoanele LGBT pentru protejarea drepturilor lor.

Recunoașterea cuplurilor de același sex[modificare | modificare sursă]

Cuplurile de același sex nu sunt recunoscute în Republica Moldova. Art. 48, alin. (2) din Constituția Republicii Moldova definește familia drept „căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”,[6] interzicând practic căsătoria între persoane de același sex. De asemenea, căsătoriile gay sunt interzise explicit prin art. 15, alin. (1) al Codului familiei, care nu admite încheierea căsătoriei între persoane de același sex.[7]

Protecții legale[modificare | modificare sursă]

De mult timp, o coaliție de organizații pentru drepturile omului, inclusiv Gender Doc-M, a făcut lobby în guvern pentru implementarea unei legi antidiscriminare în conformitate cu standardele europene, care ar include orientarea sexuală ca una din categoriile protejate. Un proiect de lege care interzice discriminarea pe bază de orientare sexuală la locul de muncă a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova pe 25 mai 2012[8] și a fost semnat în lege de președintele Nicolae Timofti trei zile mai târziu.[9] Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013.[8] Legea cu privire la egalitatea de șanse, denumită inițial Legea antidiscriminare, a trezit mai multe nemulțumiri în rândurile asociațiilor creștine din cauza sintagmei „orientare sexuală”.[10]

În cadrul Revizuirii Periodice Universale a ONU prin care Republica Moldova a trecut în anul 2016, Republica Moldova a adoptat în anul 2017 12 recomandări privind reducerea discriminării în țară, șapte recomandări pentru prevenirea infracțiunilor de ură și schimbări legislative și o recomandare pentru prevenirea discursului de ură. Șapte dintre aceste recomandări au inclus orientarea sexuală și identitatea de gen.[11]

Interzicerea „propagandei” homosexuale[modificare | modificare sursă]

Din 2012, mai multe orașe au interzis „propaganda” homosexuală (hotărârile nu includ niciun fel de sancțiuni administrative sau amenzi). Delegația europeană în Republica Moldova a calificat aceste acțiuni drept manifestări de intoleranță și discriminare față de minoritățile sexuale.[12] Aceste orașe sunt:

Interdicții similare au fost adoptate în următoarele sate din raionul Fălești:

Pe 30 aprilie 2013, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat un proiect de lege care interzice „propaganda” homosexualității, bisexualității și transsexualismului, precum și căsătoria între persoane de același sex și adopția din partea cuplurilor de același sex.[17] Proiectul, în vădită antiteză cu Legea privind asigurarea egalității adoptată de Parlamentul de la Chișinău în 2012,[18] nu includea niciun fel de sancțiuni administrative sau amenzi, dar una dintre prevederi interzicea înregistrarea oricărei organizații LGBT în regiune. O altă dispoziție interzicea demonstrarea în mod public a modului de viață homosexual, iar neangajarea în câmpul muncii a persoanelor cu orientare sexuală „netradițională” nu mai constituia un act de discriminare.[18] Aceste dispoziții au fost invalidate printr-o decizie judecătorească din 20 iunie 2013. Căsătoria între persoane de același sex și adopția din partea cuplurilor de același sex au rămas, însă, interzise, la fel ca în toată Republica Moldova.

Pe 23 mai 2013, în pofida legii antidiscriminare care interzice discriminarea pe bază de orientare sexuală la angajare, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege care interzice „difuzarea de informație publică menită să ducă la promovarea prostituției, pedofiliei, pornografiei sau oricărei relații care să nu fie în interiorul căsătoriei sau al familiei”.[19] Proiectul a fost semnat în lege la 5 iulie 2013 și a intrat în vigoare pe 12 iulie 2013. Legea nu interzice în mod explicit „propaganda” homosexualității, dar ar putea fi interpretată în acest mod de judecători.[20][21] Pe 11 octombrie 2013, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă destinată eliminării conținutului care ar putea fi interpretat ca „propagandă homosexuală” din Codul contravențional.[22][23]

Adopție și planning familial[modificare | modificare sursă]

Serviciu militar[modificare | modificare sursă]

Identitate de gen[modificare | modificare sursă]

Mișcarea pentru drepturile LGBT în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

Centrul de Informații „GenderDoc-M”, fondat la 8 mai 1998,[24] este prima și singura[25] organizație neguvernamentală care apără și promovează drepturile LGBT în Republica Moldova. Recunoscut de Ministerul Justiției ca fiind o organizație de utilitate publică, Centrul de Informații „GenderDoc-M” este membru al Consiliului Coaliției Nediscriminare, al Consiliului Național de Coordonare a HIV/SIDA și TB, al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, al ILGA-Europe și al IGLYO.[24] În 2012, în cadrul Premiilor ONU în domeniul Drepturilor Omului, Centrul GDM a fost premiat pentru „activitatea sa de combatere a discriminării prin soluționarea litigiilor, pledoarie și activități de informare”.[26]

Atitudini sociale[modificare | modificare sursă]

Susținerea în rândul moldovenilor a căsătoriilor gay
An Sondaj Rezultat
Acord Dezacord
2014 IPP 5,9% 87,2%
2016 Fundația Soros – Moldova 5% 94%
2017 Pew Research Center 5% N/A

Societatea moldovenească rămâne încă foarte homofobă. Politicienii fac deseori remarci derogatorii privind comunitatea LGBT, iar discriminarea împotriva membrilor ei este des întâlnită.

Un sondaj sociologic realizat de Institutul de Politici Publice în 2014 arată concepțiile moldovenilor față de comunitatea LGBT. Întrebați cu ce cuvânt asociază prima dată un homosexual sau o lesbiană, 7,9% au răspuns „boală psihică/nebuni”, 6,3% „anormal”, 6,1% „persoane bolnave”, 5,5% „destrăbălați”, în timp ce 2,5% consideră că trebuie nimiciți.[27] 83% dintre moldoveni nu acceptă persoanele LGBT, iar 35,8% susțin cu fermitate că relațiile homosexuale trebuie pedepsite prin interzicerea unor drepturi (61,2%), amendă (35,5%) sau închisoare (27,2%).[27] 88,8% dintre moldoveni ar fi deranjați dacă un membru al familiei ar fi LGBT, iar 92% nu ar accepta ca în clasa unde copilul lor învață să lucreze un educator/educatoare sau învățător/învățătoare LGBT.[27]

Potrivit studiului „Biserică și stat în Republica Moldova” prezentat de Fundația Soros – Moldova în 2016, 84% dintre moldoveni nu ar accepta ca homosexualii să locuiască în Republica Moldova, 89% nu ar accepta ca aceștia să locuiască în aceeași localitate, 94% nu ar accepta să îi aibă ca vecini, 95% nu ar accepta să le fie prieteni și 97% nu ar accepta să facă parte din familie.[28] Același studiu relevă că doar 5% dintre moldoveni sunt de acord cu căsătoriile între persoane de același sex și 6% cu parteneriatele civile.[28] Aceste observații arată că societatea din Republica Moldova este una închisă și cu disponibilitate redusă de a accepta minoritățile. Intoleranța ridicată este parțial explicată de conservatorismul social care domină opinia publică din Republica Moldova.[28]

În mai 2017, un sondaj al Pew Research Center în rândul țărilor ortodoxe a arătat că 92% dintre moldoveni consideră că homosexualitatea nu ar trebui acceptată de societate.[29] În rândul tinerilor între 18 și 34 de ani, procentul scade la 88%. Potrivit aceluiași sondaj, 5% dintre moldoveni susțin căsătoriile gay.[29]

Cu toate acestea, de la dezincriminarea homosexualității în 1995, atitudinea diverselor instituții ale statului devine tot mai pozitivă. De exemplu, Ministerul Sănătății a comunicat printr-o scrisoare oficială că homosexualitatea nu este considerată o boală și serviciile medicale sunt accesibile tuturor indiferent de orientarea sexuală a cetățeanului.[30]

Condiții de viață[modificare | modificare sursă]

Cultura gay[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Moldova Pride.
Harta Republicii Moldova în culorile steagului-curcubeu

Potrivit GenderDoc-M, aproximativ 90.000 de homosexuali locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.[31] Nu există, însă, o statistică privind numărul de cupluri formate din persoane cu altă orientare decât heterosexuală.

Republica Moldova are o scenă gay destul de mică, dar plină de viață și deschisă. Primul club gay din Chișinău – Jaguar Dance and Music Club – s-a deschis în 2009. Prima paradă gay din Republica Moldova a avut loc în aprilie 2002,[32] dar a fost marcată de-a lungul timpului de violențe și deseori a întâmpinat opoziția autorităților și Bisericii Ortodoxe.

Cel mai important eveniment LGBT din Republica Moldova este festivalul „Curcubeul peste Nistru”. Anual, programul festivalului include evenimente informative, sociale, culturale și politice, care sunt îndreptate spre sporirea vizibilității persoanelor LGBT din Republica Moldova, atragerea atenției la problemele actuale care îi vizează, precum și informarea societății despre orientarea sexuală și identitatea de gen, despre principiile egalității și nediscriminării. Festivalul culminează cu un Marș al Egalității, însă deseori participanții nu au putut parcurge întregul traseu din pricina atacurilor contramanifestanților. Primul Marș al Egalității complet a avut loc în 2014, cu o prezență sporită a forțelor de ordine.[33]

Tabel sumar[modificare | modificare sursă]

Da/Nu Note
Activitate sexuală între persoane de același sex
Activitate sexuală legală Yes din 1995
Vârstă de consimțământ pentru acte sexuale egală Yes din 2002
Legi antidiscriminare
Legi antidiscriminare doar în ocuparea forței de muncă Yes din 2013
Legi antidiscriminare în furnizarea de bunuri și servicii No
Legi antidiscriminare în toate celelalte domenii (incl. discriminare indirectă, discurs de ură) No
Uniuni între persoane de același sex
Căsătorii între persoane de același sex No Interzise prin Constituție din 1994
Parteneriate civile No
Recunoașterea cuplurilor de același sex No
Adopție și copii
Adopție individuală Yes
Adopție copil din altă căsătorie No
Adopție în comun No
Maternitate surogat comercială pentru cuplurile de homosexuali No
Acces la FIV pentru lesbiene No
Altele
Homosexualilor și lesbienelor le este permis să servească în mod deschis în armată Yes
Dreptul de a schimba legal sexul Yes
BSB le este permis să doneze sânge No
Terapia de conversie pentru copii ilegală Ambox question.svg

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Mitropolitul Chișinăului va cere abrogarea Legii Antidiscriminare, în ziua paradei gay”. Cotidianul. . 
  2. ^ Victoria Dodon, Virginia Dumitraș (). „MARȘUL GAY DIN CHIȘINĂU. Homosexualii au fost blestemați de preoți, dar susținuți de diplomați. GALERIE FOTO”. Adevărul. 
  3. ^ „VIDEO. Gay-ii și lesbienele, huiduiți și stropiți cu aghiazmă la Chișinău. "Nu există orientare sexuală NEtradițională". Preoții, INDIGNAȚI”. Știrile Pro TV. . 
  4. ^ Vadim Vasiliu (). „Retorica anti-gay de la Sângerei”. Jurnal de Chișinău. 
  5. ^ a b „Codul penal al Republicii Moldova”. 
  6. ^ „Constituția Republicii Moldova” (PDF). p. 20. 
  7. ^ „Titlul II. Căsătoria. Capitolul 3. Condițiile și modalitatea de încheiere a căsătoriei”. Codul familiei. 
  8. ^ a b „LEGE nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității”. 
  9. ^ „Proiectul legii cu privire la asigurarea egalității”. Parlamentul Republicii Moldova. 
  10. ^ Rodica Căruntu (). „Ultimă oră! Legea cu privire la egalitatea de șanse merge în Parlament!”. Unimedia. 
  11. ^ „Raport privind situația drepturilor persoanelor LGBT în Republica Moldova” (PDF). Centrul de Informații „GenderDoc-M”. p. 2. 
  12. ^ „UE condamnă decizia autorităților de la Bălți, Anenii Noi și Fălești de a interzice propaganda homosexuală!”. Știrile Pro TV. . 
  13. ^ "Propaganda homosexuală" interzisă total în orașul Bălți din Moldova”. Eu sunt! Tu?. . 
  14. ^ „Un tribunal din Republica Moldova a anulat o interdicție locală a "propagandei homosexuale". Antena 3. . 
  15. ^ en Joseph Patrick McCormick (). „Moldova: Second largest city overturns local ban on 'gay propaganda'. PinkNews. 
  16. ^ a b c d e f g h i j k l m en Finola Flanagan, Jan Velaers, Vladimir Djeric (). „Opinion on the issue of the prohibition of so-called "propaganda of homosexuality" in the light of recent legislation in some member states of the Council of Europe”. Venice Commission. Strasbourg: Council of Europe. pp. 5–6. 
  17. ^ Eugenia Pogor (). „Găgăuzia a interzis printr-o lege căsătoriile între persoanele de același sex și paradele gay în autonomie”. Adevărul. 
  18. ^ a b „Găgăuzia examinează un proiect de lege care interzice propagarea homosexualității”. Discriminare.md. . 
  19. ^ „Republica Moldova a aprobat legea împotriva "propagandei homosexuale", după modelul Rusiei”. Obiectiv.info. . 
  20. ^ en Michelle Garcia (). „Moldova Secretly Enacts Propaganda Law Similar To Russia's”. The Advocate. 
  21. ^ en E-Li (). „Moldovan LGBT Community Wake Up With A 'Gay Propaganda' Law Approved By Their Government”. Lezbelib. 
  22. ^ en „Moldova Rejects 'Gay Propaganda' Law”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . 
  23. ^ en „Moldova cancels 'gay propaganda' ban, eyeing EU entry”. EUbusiness. . 
  24. ^ a b „Descrierea”. Centrul de Informații „GenderDoc-M”. 
  25. ^ „Centrul de Informații „GenderDoc-M". Consiliul Național al Tineretului din Moldova. 
  26. ^ „Premiile ONU în domeniul Drepturilor Omului”. UNDP Moldova. Facebook. . 
  27. ^ a b c „Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepția cetățeanului” (PDF). Institutul de Politici Publice. Chișinău. . 
  28. ^ a b c Ovidiu Voicu, Jennifer Cash, Victoria Cojocariu (). „(In)toleranță și ne(discriminare)”. Biserică și stat în Republica Moldova (PDF). Chișinău: Soros Foundation – Moldova. pp. 17–18, 23. ISBN 978-9975-87-220-1. 
  29. ^ a b en „Social views and morality”. Religious belief and national belonging in Central and Eastern Europe. Pew Research Center. . 
  30. ^ Alexei Marcicov, ed. (). „Aspectele sociale. Ce atitudini au guvernul și profesioniștii față de homosexualitate, homosexuali, bisexualitate și bisexuali?”. Coming Out. Centrul de Informații „GenderDoc-M”: 29. 
  31. ^ „Homosexualii din Moldova”. Publika. . 
  32. ^ en „Lesbian and Gay Moldova”. Gay Times. 
  33. ^ „RAPORT privind activitatea desfășurată pe parcursul a 5 ani”. Centrul de Informații „GenderDoc-M”. Chișinău. . p. 39.