Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la PSRM)
Sari la navigare Sari la căutare
Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova
Party of Socialists of the Republic of Moldova logo.png
Secretar executiv Vlad Batrîncea
Președinte de onoare Igor Dodon
Înființat 29 iunie 1997
Sediu Str. Columna, 148, Chișinău
Ziar Socialistul
Organizație de tineret «Garda Tînără»
Număr de membri (2019) 15.892
Ideologie oficială Socialism democratic
Euroscepticism
Naționalism de stânga
Moldovenism
Rusofilia
Politica minorității ruse
Conservatorism social
Populism
Antiromânism[1][2]
Moldova Mare[3]
Poziție politică Stânga
Afiliere internațională Nu are
Culori oficiale Roșu
Parlamentul RM
23 / 101
Președinții raionale
18 / 32
Prezență online www.socialistii.md

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este un partid politic de stânga din Republica Moldova, reprezentat în Parlamentul Republicii Moldova de un număr de 22 de deputați.

Liderii PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi

Istoric[modificare | modificare sursă]

PSRM a fost creat de foști membri ai Partidului Socialist din Moldova (PSM) si ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), de unde provine și fostul președinte al PSRM, Igor Dodon. Congresul de constituire al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a avut loc la 29 iunie 1997, la Chișinău. Copreședinți ai partidului au fost aleși Veronica Abramciuc (în momentul alegerii deținea funcția de Director General al Departamentului Relațiilor Naționale de pe lîngă Guvernul Republicii Moldova) și Eduard Smirnov (în momentul alegerii era viceprimar al municipiului Chișinău). La scrutinul parlamentar din 2005 a constituit un bloc electoral împreună cu Partidul Socialist din Moldova, acumulând 4,97% din sufragii, iar la alegerile parlamentare din aprilie 2009, iulie 2009 și 2010 nu a luat parte.

La 18 noiembrie 2011 în Parlamentul Republicii Moldova a fost creat grupul parlamentar al socialiștilor, din care au facut parte ex-deputații-comuniști: Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc. La sfârșitul lunii noiembrie 2011 deputatul neafiliat, fost membru al PCRM, Igor Dodon a devenit membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova[4][5].

La 18 decembrie 2011 s-a desfășurat Congresul al 10-lea al Partidului Socialiștilor, la care au participat circa 700 de delegați. Congresul a ales noua conducere a partidului și a aprobat programul de activitate al formațiunii pentru următorii ani. În funcția de președinte al PSRM a fost ales deputatul neafiliat Igor Dodon, în funcția de președinte de onoare al partidului — deputatul neafiliat Veronica Abramciuc.

La 12 octombrie 2012, Igor Dodon împreună cu deputații Zinaida Greceanîi și Vadim Mișin au anunțat că formează «Fracțiunea deputaților neafiliați», care urma să întrunească 7 deputați neafiliați: Igor Dodon, Vadim Mișin, Zinaida Greceanîi, Ion Ceban, Veronica Abramciuc, Tatiana Botnariuc și Oleg Babenco. Președintele fracțiunii urma să devină Zinaida Greceanîi. Totuși, pe 26 octombrie 2012, Parlamentul a adoptat un proiect de lege potrivit căruia fracțiunile parlamentare se constituie doar în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului ceea ce a suspendat intenția de crearea «Fracțiunii deputaților neafiliați».

Pe data de 4 iunie 2013 secretar executiv al PSRM Valentin Crîlov și secretar pe lucrul ideologic Veronica Abramciuc au fost excluși din organele de conducere ale partidului. Motivul de excludere a fost susținerea candidaturei a lui Iurie Leancă la funcția de prim-ministru de către Veronica Abramciuc. De aceea, pe 29 mai 2013, a fost creată Platforma socialistă «Patria-Rodina», în frunte cu Valentin Crîlov. Din platforma fac parte 13 membri ai Consiliului Republican al PSRM[6][7].

Pe 3 august 2013, la Chișinău, a avut loc Congresul XI Extraordinar al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În cadrul Congresului a fost examinată situația social-politică din țară, a fost aprobată redacția nouă a statutului partidului și a fost aleasă noua componență a Consiliului Republican al PSRM. La lucrările Congresului au participat 250 de delegați din toată republica.

La alegerile locale din 2015, Partidul Socialiștilor a fost cel de-al treilea partid după numărul de mandate în consiliile raionale și municipale, fiind depășit de Partidul Liberal Democrat din Moldova, cât și de Partidul Democrat. În lupta pentru Primăria Chișinău a fost înaintată Zinaida Greceanîi. În primul tur a fost votată de 35,68% dintre votanți (peste 105.000 de voturi), clasându-se după candidatul liberal Dorin Chirtoacă. În turul al doilea, aceasta a pierdut în cele din urmă, fiind votată doar de aproximativ 142.000 de cetățeni ai Municipiului Chișinău (46,46%).

În alegerile prezidențiale din 2016, organizate prin vot popular, a fost înaintat în cursă Igor Dodon. A fost aproape să câștige din primul tur, fiind votat de peste 680.000 de cetățeni ai Republicii Moldova (47,98%). În turul al doilea a învins candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, cu 834.000 de voturi (52,11%). În timpul președinției lui Igor Dodon, acesta a promovat o politică externă intensă cu Federația Rusă, PSRM înregistrând în sondaje cele mai bune scoruri din istoria sa (peste 40% din opțiunile respondenților).

Alegerile parlamentare din 2019 organizate pe baza sistemului electoral mixt a dus la victoria socialiștilor în alegeri, însă nu au obținut majoritatea parlamentară. PSRM a fost votat de cca. 441.000 de cetățeni (31,15%), obținând în lista națională 18 mandate, plus alte 17 în constituențe. Constituția Republicii Moldova impune formarea unui guvern în termen de trei luni de la proclamarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare de către Curtea Constituțională. Rezultatele alegerilor din 24 februarie au fost confirmate pe 9 martie. La 8 iunie, un guvern de coaliție condus de Maia Sandu a fost format de Partidul Socialiștilor (PSRM) și blocul ACUM. Cu toate acestea, Partidul Democrat (PDM) a solicitat Curtea Supremă, susținând că guvernul nu a fost format la timp. Curtea a interpretat termenul limită de trei luni ca fiind de 90 de zile, ceea ce însemna că data limită a fost 7 iunie și a concluzionat că ar trebui organizate alegeri rapide. A doua zi, Curtea l-a suspendat pe președintele Igor Dodon (fost lider PSRM) de la exercitarea puterilor și atribuțiilor sale prezidențiale pentru că nu a dizolvat parlamentul și l-a numit pe fostul prim-ministru Pavel Filip al PDM ca președinte în exercițiu. Filip a emis ulterior un decret prin care se cerea alegeri anticipate pentru 6 septembrie.[8]

Dodon și coaliția PSRM – ACUM au numit procesul ilegal. Guvernele Rusiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Suediei și Regatului Unit au recunoscut toți noul cabinet Sandu drept guvern legitim. La 14 iunie Filip a demisionat și a permis guvernului PSRM – ACUM să preia funcția. Cu toate acestea, noul guvern a fost ulterior demis într-o moțiune de neîncredere în Parlament, la 12 noiembrie 2019, într-un litigiu privind un proiect de lege asumat de guvern pentru a delega o parte din puterile sale plenare primului ministru pentru a propune o listă scurtă cu candidații la funcția de procuror general.[9][10]

Un alt nou guvern PSRM-PDM, condus de Ion Chicu, a fost format la 14 noiembrie 2019.[11] Partidul Democrat a părăsit coaliția la 7 noiembrie 2020, în timpul alegerilor prezidențiale din Moldova din 2020, pentru a permite formarea unui nou guvern sub noul președinte.[12] Cabinetul Chicu a rămas în funcție ca guvern minoritar, sprijinit de Partidul Șor, miniștrii PDM fiind înlocuiți de independenți. Fostul prim-ministru și liderul PAS (ACUM) Maia Sandu a fost ales președinte la 15 noiembrie 2020. Chicu a demisionat pe 23 decembrie, cu doar câteva ore înainte de moțiunea de cenzură înaintată de PAS. Alegerile parlamentare anticipate au fost promise atât de Maia Sandu, cât și de Igor Dodon, în campania electorală.

În noiembrie 2020 au fost organizate alegeri prezidențiale. Maia Sandu l-a învins pe Igor Dodon încă din primul tur, dar amândoi s-au confruntat mai departe pe 15 noiembrie 2020. În turul 2, Maia Sandu a câștigat detașat față de Igor Dodon (57,72% la 42,28%), ea fiind votată de peste 943.000 de cetățeni, devenind candidatul cu cel mai mare număr de vot din istoria Republicii Moldova. Igor Dodon a revenit în funcția de Președinte al PSRM în decembrie 2020.

În urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, PSRM a mers în bloc comun cu PCRM, formând Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor. După scrutin, BECS a câștigat 32 de mandate (27,17% din voturi), din care doar 22 au mers la PSRM, iar restul 10 au mers către PCRM. În Parlament, blocul a format o fracțiune parlamentară comună și s-a poziționat în opoziție parlamentară.

Igor Dodon la depunerea jurământului în funcția de Președinte al Republicii Moldova (2016)

Igor Dodon a demisionat din funcția de președinte al PSRM în 18 decembrie 2021, devenind președinte de onoare.[13]

La data de 29 ianuarie 2022, PSRM și-a desemnat membri din Comitetul Executiv: Vlad Batrîncea, Olga Cebotari, Grigore Novac, Adela Răileanu, Maxim Lebedinschi. În funcția de secretar executiv al PSRM a fost ales pentru un mandat de 4 ani Vlad Batrîncea.[14]

Doctrina politică[modificare | modificare sursă]

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este o formațiune politică socialistă. Partidul apreciază socialismul nu ca o doctrină, ci ca o mișcare reală. Socialiștii mizează nu pe o concepție filozofică sau alta, ci pe întreaga evoluție a procesului istoric precedent, pe rezultatele lui practice actuale, pentru înțelegerea justă a cărora ei aplică întregul bagaj teoretic al mișcării socialiste, concepțiile naționale și programele respective. Partidul consideră că alternativa socialistă a dezvoltării societății este "socialismul democratic".

Cu viziuni de tip comunist, pro-ruse, pro-Uniunii Eurasiatice și împotriva Uniunii Europene, în practică partidul este un exponent al oligarhiei, asemenea majorității politice din Republica Moldova. Au o atitudine anti-românească, anti-limba română, susținând tezele „limbii și etniei moldovene”. Partidul Socialiștilor a emis o declarație, menționând că se opune categoric intenției de modificare a articolului 13 din Constituție, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”, transmite IPN.

Potrivit PSRM, hotărârea Curții Constituționale din 31 octombrie privind modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova este un atentat la statalitate și la identitatea poporului. De-a lungul timpului, bunicii și străbunicii și-au numit limba maternă moldovenească, susțin socialiștii, iar astăzi limba moldovenească este nativă pentru majoritatea cetățenilor țării. PSRM face trimitere la sondajele de opinie publică și recensământul populației.[15]

Parte a membrilor partidului au cetățenie română, spre exemplu deputații Adrian Lebedinschi, Alla Dolință, Anatolie Labuneț, Corneliu Furculiță, Ghenadi Mitriuc și Radu Mudreac.[16][17] Cu toate acestea, președintele Igor Dodon a menționat în nenumărate rânduri că nu este de acord cu dubla cetățenie, criticând-o inclusiv pe Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, din această cauză.[18][19]

În decembrie 2020, analistul politic Igor Boțan a declarat că "Igor Dodon și PSRM reprezintă bastionul a ceea ce se numește lumea rusă, aici, în Republica Moldova.[20]

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Deputații PSRM în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XI-a (23)[modificare | modificare sursă]

Istoric lideri[modificare | modificare sursă]

     A ocupat și funcția de președinte.

     A ocupat și funcția de prim-ministru.

Președinți
# Nume Fotografie Începutul mandatului Sfârșitul mandatului Timp
1 Veronica Abramciuc

(co-președinte)

29 iunie 1997 18 decembrie 2011 14 ani, 5 luni și 12 zile
Eduard Smirnov

(co-președinte)

Eduard Smirnov (2014-12-29)
2 Igor Dodon Игорь Додон (29-10-2019) 18 decembrie 2011 18 decembrie 2016 5 ani
3 Zinaida Greceanîi Zinaida Greceanîi, 2014 (cropped) 18 decembrie 2016 30 decembrie 2020 4 ani și 12 zile
(2) Igor Dodon Игорь Додон (29-10-2019) 30 decembrie 2020 18 decembrie 2021 11 luni și 18 zile
Secretari executivi
4 Vlad Batrîncea 18.03.2021 Declarații de presă ale vicepreședintelui Parlamentului Vlad Batrîncea, Fracțiunea PSRM (51049350256) (cropped).jpg 29 ianuarie 2022 prezent

Afiliere internațională[modificare | modificare sursă]

La 5 mai 2017, liderii partidului au semnat un acord de colaborare cu AKP, partidul de guvernământ din Turcia, cu o orientare politică de dreapta.[21] Partidul mai colaborează cu Rusia Unită,[22][23] cu Rusia Justă,[24] și dorește să adere în viitor la Internaționala Socialistă.[25][26]

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Alegeri prezidențiale[modificare | modificare sursă]

Alegeri Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
2012 susț. Nicolae Timofti 62
61,39%
Ales din primul tur A câștigat DaDa
2016 Igor Dodon 680.550
47,98%
834.081
52,11%
A câștigat DaDa
2020 Igor Dodon 439.866
32,61%
690.614
42,28%
A pierdut Red XN

Alegeri parlamentare[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi % din voturile tot. mandate obținute +/-
1998 9.514 0,59
0 / 101
2001[27] 7.277 0,46
0 / 101
2005[28] 77.490 4,97
0 / 101
2014 327.912 20,51
25 / 101
25
2019[29] 441.236 31,15
35 / 101
10
2021 398.675 27,17 (BeCS)
22 / 101
13

Alegeri locale[modificare | modificare sursă]

Consilii raionale și municipale[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi % din voturile tot. mandate obținute +/-
1999[30] 405.063 33.26
118 / 312
2007[31] 16.684 1.45
14 / 1103
2011 1.220 0.09
0 / 1120
2015 213.041 16.56
159 / 1116
159
2019[32] 291.257 27.08
326 / 1108
167

Consilii orășenești și sătești[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor voturi % din voturile tot. mandate obținute +/-
1999[30] 238,271 21.43
2335 / 6105
2003 1.814 0.17
22 / 10841
2007[31] 18.124 1.79
163 / 10621
2011 1.847 0.17
11 / 10630
2015 130.908 12.33
1293 / 10570
1282

Primari[modificare | modificare sursă]

Anul alegerilor primari % din tot. primar. mandate obținute +/-
1999[30] 124 22.8
124 / 628
2003 2 0.22
2 / 628
2007[31] 10 1.11
10 / 895
2011 2 0.22
2 / 898
2015 52 5.80
52 / 898
50
2019[33] 206 22.9
206 / 898
154

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marius Lazurca: Antiromânismul este… expresia cea mai limpede a antieuropenismului, Timpul - Ştiri din Moldova 
  2. ^ Lideri antiromâni din Republica Moldova (în engleză), adevarul.ro, 1442902109  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  3. ^ https://socialistii.md/author/root/ (), PROGRAMUL PARTIDULUI SOCIALIȘTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, PSRM - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 
  4. ^ Republica Moldova: Un nou grup, al socialistilor, s-a constituit in Parlament
  5. ^ Igor Dodon a devenit membru al Partidului Socialiștilor: Vom fi dușmanul PL și PD
  6. ^ PSRM anunță: Crîlov și Abramciuc au fost excluși din conducerea partidului
  7. ^ Procesul de uzurpare a puterii in PSRM continua
  8. ^ Snap elections called as Moldova crisis escalates BBC News, 9 June 2019
  9. ^ „R. Moldova: Guvernul Maiei Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură”, Europa Liberă România, accesat în  
  10. ^ „Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis. Dodon se apucă să-și facă propriul cabinet”, DW.COM, accesat în  
  11. ^ „Moldovan parliament approves Ion Chicu as new prime minister”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  12. ^ „Pavel Filip, despre revocarea miniștrilor PDM: Este nevoie de o resetare a guvernării”, ipn.md, accesat în  
  13. ^ „Funcția de președinte al PSRM a fost desființă. Igor Dodon rămâne de onoare”. IPN. . Accesat în . 
  14. ^ „Cine va conduce PSRM în următorii ani? Consiliul Republican al formațiunii și-a ales Comitetul Executiv”. Deschide.MD. Accesat în . 
  15. ^ Timpul.md. „PSRM: „Patria noastră este Moldova. Limba noastră este moldovenească ". Accesat în . 
  16. ^ „Pro-ruși, dar cu cetățenie română. Deputații socialiști nu s-au dezis de cetățenia română, așa cum promisese Igor Dodon înainte de alegeri”. Accesat în . 
  17. ^ „DOC: Deputații PSRM cu pașaport românesc, care acum jumătate de an spuneau că au depus cereri să li se retragă cetățenia română, au MINȚIT”. Accesat în . 
  18. ^ „Igor Dodon: „Trebuie de modificat legea cetățeniei române". evz.ro. Accesat în . 
  19. ^ „Igor Dodon, atac la adresa Maiei Sandu: 'Nu este corect ca președintele să aibă posibilitatea să dețină cetățenie dublă'. bugetul.ro. Accesat în . 
  20. ^ I.Boțan: „Socialiștii au avut grijă să fie singura formațiune din R. Moldova sprijinită de Moscova”, I.Boțan: „Socialiștii au avut grijă să fie singura formațiune din R. Moldova sprijinită de Moscova” 
  21. ^ https://socialistii.md/author/root/ (), Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a semnat Acordul de Cooperare cu Partidul Justiției și Dezvoltării din Turcia, PSRM - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 
  22. ^ Partidul Socialiștilor din Republica Moldova apreciază înalt colaborarea cu „Rusia Unită” (în Moldovan), Igor Dodon,  
  23. ^ Socialiştii din Moldova vor semna un acord de colaborare cu partidul condus de premierul rus, Dmitri Medvedev, adevarul.ro,  
  24. ^ PSRM își croiește calea spre Internaționala Socialistă, VOXPUBLIKA,  
  25. ^ AVA.MD (), Партия социалистов Республики Молдова (ПСРМ). Досье (în rusă), AVA.MD 
  26. ^ PSRM a depus documentele pentru aderarea la Internaționala Socialistă, Telegraph.md - Știri din Moldova 
  27. ^ A participat în cadrul Blocul electoral «Edinstvo»
  28. ^ A participat în cadrul Blocul electoral «Patria-Родина»
  29. ^ „Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie - validate. Cine sunt cei 101 deputati care vor ajunge in Parlament. Decizia Curtii Constitutionale”, protv.md, accesat în  
  30. ^ a b c A participat în cadrul Blocului comuniștilor, agrarienilor și socialiștilor (rezultatele sunt pentru întreaga alianță).
  31. ^ a b c A participat în cadrul Blocului electoral «Patria-Родина — Равноправие» (rezultatele sunt pentru întreaga alianță).
  32. ^ „Rezultatele alegerilor locale generale din 2019 - alegeri.md”, Alegeri.md/w/rezultatele_alegerilor_locale_generale_din_2019, accesat în  
  33. ^ „alegeri.md - Alegeri în Republica Moldova”, Alegeri.md/w/pagina_principal%c4%83, accesat în