Criza din Crimeea din 2014

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Criza din Crimeea din 2014
Parte a Euromaidan
Location UK-Crimea-RU.PNG
Crimeea (cu verde închis) în cadrul Ucrainei (cu verde). Rusia apare în portocaliu.
Informații generale
Perioadă 23 februarie 2014 – prezent
Loc Crimeea Crimeea și  Sevastopol, Ucraina
Stare În desfășurare
Cauze
  • Schimbarea conducerii politice de la Kiev
  • Schimbarea legii limbilor care proteja minoritățile[1]
  • Frica de „nazism”[2][3][4]
Obiective
  • Unirea cu Rusia
  • Protejarea culturii ruse
Caracteristici Proteste
Rezultat Propunerea organizării unui referendum pentru a determina viitorul regiunii[5]
Părți implicate
Figuri politice
Crimeea Serghei Aksionov
Crimeea Vladimir Konstantinov
Rusia Alexei Cialîi

Rusia Vladimir Putin
Rusia Serghei Șoigu
Rusia Aleksandr Vitko

Ucraina Oleksandr Turcinov
Ucraina Arsen Avakov
Ucraina Valentin Nalivaicenko
Ucraina Serhii Kunițîn
Mustafa Djemilev
Refat Ciubarov
Număr
Protestatari
20000 (Sevastopol)[16][17]
5000 (Simferopol)[18]
"Unități de voluntari"[19]
5000 (Sevastopol)
1700 (Simferopol)
Forțele armate ale Rusiei:
Cca. 6000 - 28.000 infanteriști
Sursele diferă de la 4.000-5.000 la 10.000 (Simferopol)[18]


Forțele armate ale Ucrainei:
Cca. 50.000 militari

Accidente
3 morți, zeci de răniți[20]

Criza din Crimeea din 2014 s-a declanșat după plecarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici, ca urmare a protestelor antiguvernamentale din 2013-2014. Factorul declanșator a fost abrogarea legii referitoare la limbile cu statut regional prin care mai multe limbi folosite în Ucraina, inclusiv româna, au fost scoase din uzul oficial. Actorii tensiunilor sunt pe de o parte grupările rusofone care se opun noilor schimbări politice de la Kiev și doresc alipirea Crimeii de Rusia iar, pe de altă parte, grupuri de ucraineni și tătari crimeeni, care sprijină mișcarea Euromaidan.

Context[modificare | modificare sursă]

În antichitate Crimeea era locuită de triburi traco-cimeriene și scitice. Între 1441 și 1783 cea mai mare parte a Crimeii a făcut parte din Hanatul Crimeii. Între 1783-1917 regiunea a fost anexată de Imperiul Țarist ca Gubernia Taurida. La 18 octombrie 1921 s-a înființat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Crimeea, ca parte a Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse. Tătarii constituiau atunci 25% din populație. La 19 februarie 1954 liderul sovietic Nikita Sergheevici Hrușciov a oferit unui cadou RSS Ucraineanei: Crimeea, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS, fără ca populația locală să fie întrebată dacă este de acord cu acest lucru.[21] În ultimii ani ai URSS, o parte din foștii deportați tătari s-au reîntors în zonă. Locuită în majoritate absolută de ruși, Crimeea este de câteva decenii subiectul unor dezbateri locale, interne (pentru Ucraina) și internaționale extrem de delicate. La recensământul ucrainean din 2001, populația Crimeii era de 2.033.700 locuitori, din care 58,32% ruși, 24,32% ucraineni, 12,1% tătari crimeeni, 1,44% bieloruși. 77% din populația declara limba rusă ca limbă maternă, 11,4% limba tătară crimeeană și 10,1% limba ucraineană.

La 5 decembrie 1994, prin Memorandumul de la Budapesta,[22] Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său care au fost transferate către Federația Rusă. În schimb, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au obligat să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei (cu Crimeea în componența sa).

Cronologie[modificare | modificare sursă]

Februarie 2014[modificare | modificare sursă]

La 23 februarie, Rada Supremă a Ucrainei a abrogat legea privind bazele politicii de stat în domeniul lingvistic, lege care a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 (din 27) regiuni administrative ale Ucrainei,[23] în care membrii comunităților etnice reprezentau mai mult de 10% din populație.

Începând cu 23 februarie Rusia a mobilizat forțe de intervenție rapidă la frontierele Ucrainei și chiar în Crimeea.[24]

La 25 februarie sute de militanți pro-ruși s-au adunat în fața Parlamentului republicii autonome din Simferopol pentru a cere organizarea unui referendum, respingând puterea de la Kiev.

La 27 februarie un grup de persoane înarmate, cel mai probabil proruse, au ocupat sediul Parlamentului și Guvernului din Crimeea și au arborat steagul rus.[25] Parlamentul din Crimeea a demis Guvernul local și anunță referendum pe 25 mai. În noaptea de 27 spre 28 februarie, aeroporturile din Crimeea au fost ocupate de persoane înarmate, cel mai probabil rusofone. Printre clădirile ocupate se afla și aeroportul Belbek din Simferopol. Militarii ucraineni și grănicerii din Balaklava au fost dezarmați de către persoane înarmate,[26] cel mai probabil soldați ruși fără însemne.[27]

La 28 februarie aeroporturile din Crimeea au revenit sub controlul autorităților ucrainene.[28] Parlamentul ucrainean a votat o rezoluție prin care a cerut garantarea suveranității de către Statele Unite și Marea Britanie.

Martie 2014[modificare | modificare sursă]

1 martie (Intervenția armată rusă)
Ședința Consiliului Federației din 1 martie 2014 a fost condusă de Valentina Matvienko

La 1 martie, noul premier crimeean Serghei Aksionov a solicitat Rusiei, prin intermediul președintelui rus Vladimir Putin, „asistență în asigurarea păcii și stabilității pe teritoriul” Crimeii.[29][30] Între timp, Aksinov urma să preia „temporar controlul securității” în Crimeea, urmând ca toate autoritățile să se supună ordinelor sale sau să demisioneze.[31] Totodată, Akisonov a anunțat un referendum pentru lărgirea autonomiei pentru data de 30 martie.[31]

Răspunsul Statelor Unite a venit la cel mai înalt nivel, prin vocea președintelui Barack Obama, care a avertizat fățiș Rusia despre consecințele ("costul") unei intervenții armate în Crimeea[32] și în estul Ucrainei.[33]

La 1 martie președintele rus Vladimir Putin a solicitat[34][35] și a obținut în unanimitate[36] permisiunea camerei superioare a parlamentului Federației Ruse pentru a utiliza forțele armate ale Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei:

„Având în vedere că situația extraordinară în derulare în Ucraina amenință viața cetățenilor Federației Ruse și faptul că trupele noastre armate sunt desfășurate în conformitate cu un acord internațional pe teritoriul Ucrainei (Republica Autonomă Crimeea), în baza art. 102 alin. (1) lit. g din Constituția Federației Ruse solicit Consiliului Federației Ruse permisiunea de a utiliza forțele armate ale Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei pentru normalizarea situație socio-politice din această țară.”
—Vladimir Putin

Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a afirmat că Ucraina refuză să răspundă "prin forță" provocărilor Rusiei.[37]

Deoarece statul ucrainean nu este membru NATO, Statele Unite și Uniunea Europeană nu au obligația de a interveni militar pentru a-l apăra. Totodată, o amplă acțiune internațională prin intermediul ONU este exclusă, din cauza dreptului de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate.[38] Cu toate acestea, Rusia alături de Marea Britanie și SUA sunt garantul integrității teritoriale a Ucrainei ca urmare a semnării Memorandumului de la Budapesta.

2 martie

NATO a somat Rusia sa înceteze toate operațiunile militare, avertizând că este amenințată pacea Europei.[39] Baza de infanterie a Ucrainei din Privolnoie a fost înconjurată de bărbați înarmați neidentificați care au sosit cu cca. 13 camioane militare cu numere de înmatriculare rusești. Sunt cca. 15.000 de militari rusi în Crimeea, potrivit unui reprezentant al misiunii Ucrainei la Națiunile Unite.[40] Toate navele militare de pază ale Ucrainei au părăsit Crimeea și s-au deplasat în porturile din Odessa și Mariupol.[41]

3 martie

Dispare tătarul crimeean Reșat Amet în timpul protestului său pașnic și solitar împotriva ocupației ruse desfășurat în fața clădirii Consiliului de Miniștri din Piața Lenin din Simferopol.[42]

6 martie

Membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea au votat pe 6 martie organizarea unui referendum privind statutul regiunii, dar și ieșirea în mod oficial din componența Ucrainei și alăturarea la Federația Rusă. Guvernul Ucrainei, tătarii crimeeni, și mai multe state au susținut că orice referendum organizat de autoritățile din Crimeea este neconstituțional și nelegitim[43].

11 martie

Parlamentul din Crimeea a adoptat o declarație de independență față de Ucraina.[44]

15 martie

Într-o pădure este găsit corpul neînsuflețit, purtând urme de tortură, al protestatarului solitar Reșat Amet.[42]

23 martie

În Regiunea Luhansk din estul Ucrainei are loc un referendum popular privind aderarea la Rusia.[45]

Punctul rus de vedere[modificare | modificare sursă]

La 4 martie 2014 președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu planifică să anexeze Crimeea.[46]

Dat fiind faptul că Crimeea a fost o provincie de o semnificație istorică pentru Rusia și transferul ei către Ucraina, în 1954 este privit ca o decizie neconstituțională, luată în spatele ușilor închise Rusia consideră că are jus ad bellum pentru Intervenția militară din Ucraina.[47].

Putin: "Nu-i credeți pe cei care vă sperie cu Rusia și spun că vor urma și alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei".[47]

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declarație de susținere a poporului din Crimeea, promițând să "asigure securitatea" locuitorilor peninsulei "independent de originea lor etnică, de limba și religia lor".[47]

Argumentul Kosovo[modificare | modificare sursă]

Vladimir Putin a comparat intervenția rusească în Crimeea cu operațiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă.[47]

Barack Obama a precizat că în Kosovo „mii de persoane erau masacrate de guvernul lor” și prin urmare analogia între Kosovo și Crimeea „nu ar avea niciun sens”.[48] De asemenea Kosovo nu a fost anexat de niciun stat vecin.

ONU[modificare | modificare sursă]

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat o rezoluție cu privire la recunoașterea inviolabilității integrității teritoriale a Ucrainei. Au votat pentru 100 de state, 11 state au fost împotrivă: Rusia, Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Zimbabwe și Venezuela. 58 de țări, printre care și China, s-au abținut.[49] Înaintea acestei ședințe, Rusia ar fi amenințat Republica Moldova, Kârgâzstan, Tadjikistan și mai multe țări africane ca acestea să voteze împotrivă. Purtătorul de cuvânt rus la ONU a afirmat că: „Noi nu amenințăm pe nimeni, doar explicăm situația”.[50]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Reacția internațională la Criza din Crimeea, conform declarațiilor guvernamentale oficiale.

     State ce și-au exprimat îngrijorarea sau speranță pentru soluționarea pașnică a conflictului

     Sprijină integritatea teritorială a Ucrainei

     Condamnă acțiunile Rusiei

     Condamnă acțiunie Rusiei ca o intervenție militară sau invazie

     Sprijină acțiunile Rusiei și/sau condamnă guvernul interimar ucrainean

     "Recunosc interesele Rusiei"


     Ucraina

     Rusia

  • Ucraina Președintele interimar Oleksandr Turcinov a declarat la începutul acestor proteste că există un "risc serios" de separatism în aceste părți ale țării.[17][18]
  • Statele Unite Președintele american Barack Obama: „Statele Unite se raliază poziției comunității internaționale, în sensul că orice intervenție militară în Ucraina nu va rămâne fără consecințe.”[51]
  • Statele Unite Secretarul de stat american John Kerry a făcut un apel către Vladimir Putin: „Nu suntem în Rocky IV, îndemnând Rusia sa respecte integritatea teritorială a statului ucrainean. De asemenea, potrivit afirmațiilor lui Kerry, Putin ar trebui sa „îi asculte cu atenție pe ucrainienii care și-au exprimat dorința de schimbare”.[52]
  • Rusia Președintele rus a însărcinat guvernul să studieze chestiunea acordării de ajutor pentru asigurarea păcii și stabilității în Crimeea,[29][30]
  • România Președintele Traian Băsescu a declarat că „prezența trupelor Rusiei în Ucraina, fără acordul acesteia, poate fi considerată agresiune. România nu este afectată direct”.[53]
  • Republica Moldova Președintele Nicolae Timofti a declarat că își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu ultimele evoluții din Ucraina, în special privind situația în jurul peninsulei Crimeea, și acțiunile cu caracter militar întreprinse de autoritățile Federației Ruse[54].

Sancțiuni internaționale[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a intervenției ruse în criza din Ucraina, au fost sancționate câteva sectoare ale economiei ruse și câțiva oameni de afaceri apropiați ai lui Vladimir Putin au fost puși pe lista neagră. La 30 aprilie 2014, FMI a anunțat că Rusia a intrat deja în recesiune.[55]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ukraine’s Crimea: a hotbed of Russia-bound separatism”. Euronews. 26 februarie 2014. http://www.euronews.com/2014/02/26/ukraine-s-crimea-a-hotbed-of-russia-bound-separatism/. Accesat la 27 februarie 2014. 
  2. ^ Seumas Milne - The clash in Crimea is the fruit of western expansion Conflictul din Crimeea este fructul expansiunii Occidentului. Lupta externă pentru dominația asupra Ucrainei a pus fasciști la putere și a adus țara în pragul unui conflict. The Guardian, 5 martie 2014
  3. ^ Ukraine crisis: ‘If these new Nazis come here from the Maidan, we will fight them as well’ - Crimea has no love for President Yanukovych, but the alternative is much worse to ...
  4. ^ a b Night wolves v Nazis in Sevastopol | afr.com
  5. ^ UPDATE. Parlamentul din Crimeea a demis Guvernul local şi anunţă referendum pe 25 mai. Ucraina deschide o anchetă pentru "terorism" în Crimeea. Rusia promite să respecte acord...
  6. ^ Mihai Draghici - Mediafax - Circa 10.000 de persoane protestează în Donețk față de noile autorități proeuropene din Ucraina, Gândul, 1 martie 2014
  7. ^ Luhansk administration is being guarded by Don Cossacks. 24tv. 26 January 2014
  8. ^ Crimean Tatars, pro-Russia supporters approach Crimean parliament building
  9. ^ Москаль: админздания Крыма захватил озлобленный расформированием подразделения "Беркут"
  10. ^ Avakov named seizure of airports in Crimea armed invasion and occupation. Ukrinform. February 28, 2014
  11. ^ Spețnaz-ul rus deja în acțiune în Crimeea
  12. ^ a b Ukraine Crimea: Rival rallies confront one another - BBC News
  13. ^ Ucraina și-a mobilizat rezerviștii. NATO cere Rusiei detensionarea situației, TVR.ro, 2 martie 2014
  14. ^ Turcinov a comandat ca Forțele armate ale Ucrainei să fie în stare de alertă
  15. ^ Mihai Draghici - Armata ucraineană este în stare de alertă; securitatea la obiectivele strategice a fost sporită, Gândul, 1 martie 2014
  16. ^ Russian Citizen Elected Sevastopol Mayor Amid Pro-Moscow Protests in Crimea”. The Moscow Times. 25 februarie 2014. http://www.themoscowtimes.com/news/article/russian-citizen-elected-sevastopol-mayor-amid-pro-moscow-protests-in-crimea/495113.html. Accesat la 27 februarie 2014. 
  17. ^ a b Ukraine leader Turchynov warns of ‘danger of separatism’, Euronews (25 February 2014)
  18. ^ a b c Russia puts military on high alert as Crimea protests leave one man dead”. The Guardian. 26 februarie 2014. http://www.theguardian.com/world/2014/feb/26/ukraine-new-leader-disbands-riot-police-crimea-separatism. Accesat la 27 februarie 2014. 
  19. ^ Pro-Russian rally in Crimea decries Kiev ‘bandits’, The Washington Post (25 February 2014)
  20. ^ В давке на митинге в Симферополе погибли три человека, vz.ru, 27.02.2014 года
  21. ^ Day in history - 20 January”. RIA Novosti. http://www.ukrweekly.com/Archive/1991/499101.shtml. Accesat la 6 august 2007. 
  22. ^ Ucraina: Pasienţă geopolitică - Ştirile zilei - Politică - Vocea Rusiei
  23. ^ Parlamentul Ucrainei a abrogat la 23 februarie legea privind bazele politicii de stat în domeniul lingvistic, 6 martie 2014, agerpres.ro
  24. ^ Rusia îşi joacă viitorul în Crimeea? | Romania Libera
  25. ^ Criza in Crimeea: Guvernul local a fost demis de Parlament. Regiunea ar putea deveni autonoma pe 25 mai
  26. ^ Crimeea: Anti Maidan şi „oamenii politicoşi” - Ştirile zilei - Politică - Vocea Rusiei
  27. ^ Latest News Headlines - NewsUnited.com
  28. ^ UPDATE. Ucraina cere SUA şi Marea Britanie să îi garanteze suveranitatea. Aeroportul din Simferopol,din nou sub controlul autorităţilor | Romania Libera
  29. ^ a b kremlin.ru
  30. ^ a b Rusia nu va ignora cererea Crimeii - Vocea Rusiei, 01 martie 2014
  31. ^ a b Ukraine crisis: Crimea leader appeals to Putin for help”. BBC News. 1 martie 2014. http://www.bbc.com/news/world-europe-26397323. Accesat la 1 martie 2014. 
  32. ^ http://m.evz.ro/news/1084871
  33. ^ Andrei Luca POPESCU - CRIZA DIN CRIMEEA. Obama și Putin au vorbit 90 de minute la telefon. Ce a transmis președintele SUA, Gândul, 2 martie 2014
  34. ^ Putin merge în Consiliul federal pentru autorizarea unei incursiuni a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei, vesti.ru, 1 martie 2014
  35. ^ Putin requests senators’ approval to send troops to Crimea”. RT. 1 martie 2014. http://rt.com/news/russia-troops-ukraine-possible-359/. Accesat la 1 martie 2014. 
  36. ^ OFICIAL: Rusia a APROBAT introducerea armatei pe teritoriul Ucrainei, Publika TV, 1 martie 2014
  37. ^ Arseni Iațeniuk: Ucraina refuză să reacționeze "prin forță" la provocările Rusiei, Euro TV.md, 1 martie 2014
  38. ^ SUA și UE au opțiuni limitate pentru a răspunde ofensivei armate ruse din Ucraina, EVZ.ro
  39. ^ CRIZA din Crimeea. Premierul Ucrainei: Rusia a declarat "razboi"; cerem retragerea trupelor ruse din Crimeea, Știrile PRO TV, 2 martie 2014
  40. ^ Tensiuni in Crimeea: Mai multi militari rusi au confiscat arme si munitie/ Doua nave militare antisubmarin sunt stationate in largul Peninsulei, Hotnews, 2 martie 2014
  41. ^ Navele militare ucrainene au părăsit Crimeea, VR, 2 martie 2014
  42. ^ a b Najibullah, Farangis (18 martie 2014) (în engleză), Crimean Tatar Community Mourns Death Of Tortured Local Activist, rferl.org, http://www.rferl.org/content/crimea-tatar-killing-ukraine-russia-annexation-minority/25301602.html, accesat la 17 noiembrie 2014 
  43. ^ Ukraine crisis: Crimea MPs vote to join Russia”. BBC News. 6 martie 2014. http://www.bbc.com/news/world-europe-26465962. Accesat la 6 martie 2014. 
  44. ^ LIVE TEXT Criza din Ucraina: Ianukovici spune ca este in continuare presedintele Ucrainei/ Crimeea a adoptat o declaratie de independenta, HotNews.ro, 11 martie 2014
  45. ^ În Regiunea Lugansk are loc un referendum privind aderarea la Rusia - Ştirile zilei - Social - Vocea Rusiei
  46. ^ Putin: Rusia nu planifică să anexeze Crimeea - Ştirile zilei - Politică - Vocea Rusiei
  47. ^ a b c d . 
  48. ^ BARACK OBAMA: Analogia între KOSOVO şi CRIMEEA „nu are niciun sens”
  49. ^ ONU a susținut integritatea teritorială a Ucrainei, Unimedia.md, 27 martie 2014
  50. ^ Reuters: Rusia a amenințat Republica Moldova înaintea ședinței ONU, 29 mar 2014
  51. ^ Declarația președintelui SUA, Barack Obama, Casa Albă, 01 martie 2014
  52. ^ Apel la Putin: "Nu suntem in Rocky 4". John Kerry, secretarul de stat american, a indemnat Rusia sa respecte statul ucrainean
  53. ^ Băsescu: Prezenţa trupelor Rusiei în Ucraina, fără acordul acesteia, poate fi considerată agresiune. România nu este afectată direct. PLUS Reacţia MAE - Gândul
  54. ^ Poziția Republicii Moldova față de situația din Ucraina Unimedia.md Accesat la 02.03.2014
  55. ^ FMI afirma ca Rusia a intrat deja in recesiune, HotNews.ro, miercuri, 30 aprilie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de tensiunile din Crimeea din 2014
Video (extern)
Tensiuni în Crimeea. Steagul Rusiei a fost arborat pe clădirea Parlamentului.