Județul Caraș-Severin
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Caraș-Severin | |||
— Județ — | |||
| |||
Caraș-Severin (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 45°09′N 22°04′E / 45.15°N 22.07°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Regiune | Vest | ||
SIRUTA | 118 | ||
Atestare | |||
Reședință | Reșița | ||
Componență | municipii orașe Comune | ||
Guvernare | |||
- președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin[*] | Romeo-Dan Dunca[*] (PNL, 2020) | ||
- Prefect | Ioan Dragomir (PSD) | ||
Suprafață | |||
- Total | 8,514 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 269,551 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prefix telefonic | 0255 | ||
Indicativ autovehicule | CS | ||
Locul după populație | 36 | ||
Prezență online | |||
http://www.cjcs.ro/ GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Harta României cu județul Caraș-Severin indicat | |||
Modifică date / text |
Caraș-Severin este un județ în regiunea Banat din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița. Situat în partea de sud-vest a României, județul Caraș-Severin are o suprafață de 8514 km2 (3,6% din suprafața țării, ocupă locul al treilea, ca mărime între județele țării) și cuprinde 2 municipii, 6 orașe, 69 de comune și un total de 287 de sate.
În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.
Relief
[modificare | modificare sursă]Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a Munților Semenic, Almăjului, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400 m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Banatului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2.291 m.
Climă
[modificare | modificare sursă]Este de tip continental-moderat cu influențe mediteraneene pe timpul verii. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu.
Populație
[modificare | modificare sursă]Caraș - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Date istorice
[modificare | modificare sursă]- 102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum
- 1289 localitatea Caransebeș este atestată documentar sub numele de Opidum.
- 1450 Caransebeșul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.
- 1718 în urma Păcii de la Passarowitz, Banatul intră sub ocupația Imperiului Habsburgic.
- 1719 la Bocșa ia ființă uzina de mașini agricole și totodată este pus în funcțiune primul furnal de pe teritoriul României de azi
- 1769 se deschid uzinele metalurgice la Reșița
- 1783 orașul Caransebeș devine reședință a Episcopiei Ortodoxe Române.
- 1817 la Oravița se inaugurează primul teatru zidit din sud-estul Europei.
- 1872 a fost construită prima locomotivă cu aburi la Reșița.
Limite
[modificare | modificare sursă]Limitele județului Caraș-Severin sunt în cea mai mare parte conveționale. Se învecinează cu județele: Timiș în nord și nord-vest, Hunedoara și Gorj în est, Mehedinți în est și sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniță cu Serbia.
Turism
[modificare | modificare sursă]Județul este bogat în stațiuni turistice, parcuri naturale și monumente de arhitectură. O parte din obiectivele turistice se află pe traseul Via Transilvanica, Caraș-Severinul fiind al doilea județ de pe ruta turistică.
Stațiuni
[modificare | modificare sursă]- Băile Herculane - Una dintre cele mai vechi stațiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor termale și a climatului specific, stațiunea reprezintă și punct de plecare spre Peștera Hoților, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.
- Trei Ape - Stațiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăște râul Timiș. Adună apele pâraielor Brebu, Grădiște și Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timiș.
- Semenic - 10 km de la Văliug, stațiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.
- Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa râului Bârzava.
Parcuri naționale și naturale
[modificare | modificare sursă]- Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița
- Parcul Național Semenic - Cheile Carașului
- Parcul Național Domogled - Valea Cernei
- Parcul Natural Porțile de Fier
- Situl Natura 2000 Munții Țarcu
Arii protejate
[modificare | modificare sursă]- Izvorul Bigăr
- Bârzavița
- Peștera Comarnic
- Fâneața cu narcise Zervești
- Pădurea Ezerișel
- Valea Grețca
- Cheile Gârliștei
- Peștera Popovăț
- Cheile Rudăriei
- Cheile Șușarei
Vestigii și monumente de arhitectură
[modificare | modificare sursă]- Ruinele Cetății feudale din Mehadia
- Teatrul vechi din Oravița
- Cetatea Cuiești, Bocșa
- Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
- Statuia lui Hercule și Complexul balnear
- Ruinele Cetății Carașova
- Drumul poștalion roman care traversează dealuriile dinspre Oravița respectiv Dunăre.
- Ruinele Cetății Dragomireana situată în apropierea comunei Dalboșeț
Stema județului
[modificare | modificare sursă]A fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Stema este compusă dintr-un scut albastru în care se află un legionar roman care poartă în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mâna stângă sprijinind sulița, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocane încrucișate, suprapuse peste o roată dințată, ambele din același metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu două bolte plutind peste valuri naturale.
Legionarul roman și podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfășurat în antichitate în această zonă. Deviza Virtus Romana Rediviva amintește de vitejia ostașilor regimentului de graniță din Banat. Albina evocă tradiționala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele două ciocane încrucișate sunt un străvechi simbol al mineritului. Roata dințată evocă activitățile economice specifice zonei și evidențiază rolul important pe care l-au avut odinioară industria extractivă și metalurgică.
Diviziuni administrative
[modificare | modificare sursă]Județul este format din 77 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 6 orașe și 69 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin.
Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
Caransebeș | municipiu | 24.689 | ||
Reșița | municipiu reședință de județ | 73.282 | ||
Anina | oraș | 7.485 | ||
Bocșa | oraș | 15.842 | ||
Băile Herculane | oraș | 5.008 | ||
Moldova Nouă | oraș | 12.350 | ||
Oravița | oraș | 11.382 | ||
Oțelu Roșu | oraș | 10.510 | ||
Comune | ||||
Armeniș | comună | 2.454 | ||
Berliște | comună | 1.164 | ||
Berzasca | comună | 2.848 | ||
Berzovia | comună | 3.891 | ||
Bolvașnița | comună | 1.405 | ||
Bozovici | comună | 2.924 | ||
Brebu | comună | 1.164 | ||
Brebu Nou | comună | 119 | ||
Buchin | comună | 2.039 | ||
Bucoșnița | comună | 2.978 | ||
Bănia | comună | 1.752 | ||
Băuțar | comună | 2.604 | ||
Carașova | comună | 3.110 | ||
Ciclova Română | comună | 1.550 | ||
Ciuchici | comună | 1.338 | ||
Ciudanovița | comună | 657 | ||
Constantin Daicoviciu | comună | 2.692 | ||
Copăcele | comună | 1.111 | ||
Cornea | comună | 1.890 | ||
Cornereva | comună | 3.190 | ||
Coronini | comună | 1.748 | ||
Cărbunari | comună | 1.008 | ||
Dalboșeț | comună | 1.650 | ||
Doclin | comună | 1.741 | ||
Dognecea | comună | 2.009 | ||
Domașnea | comună | 1.402 | ||
Eftimie Murgu | comună | 1.628 | ||
Ezeriș | comună | 1.255 | ||
Forotic | comună | 1.708 | ||
Fârliug | comună | 1.956 | ||
Glimboca | comună | 1.808 | ||
Goruia | comună | 790 | ||
Grădinari | comună | 1.956 | ||
Gârnic | comună | 1.268 | ||
Iablanița | comună | 2.281 | ||
Luncavița | comună | 2.613 | ||
Lupac | comună | 2.677 | ||
Lăpușnicel | comună | 1.081 | ||
Lăpușnicu Mare | comună | 1.647 | ||
Marga | comună | 1.151 | ||
Mehadia | comună | 4.128 | ||
Mehadica | comună | 870 | ||
Măureni | comună | 2.646 | ||
Naidăș | comună | 1.139 | ||
Obreja | comună | 3.252 | ||
Ocna de Fier | comună | 656 | ||
Pojejena | comună | 2.884 | ||
Prigor | comună | 2.577 | ||
Păltiniș | comună | 2.408 | ||
Ramna | comună | 1.560 | ||
Rusca Montană | comună | 1.834 | ||
Răcășdia | comună | 1.976 | ||
Sacu | comună | 1.485 | ||
Sasca Montană | comună | 1.593 | ||
Sichevița | comună | 2.230 | ||
Slatina-Timiș | comună | 3.074 | ||
Socol | comună | 1.933 | ||
Teregova | comună | 3.981 | ||
Ticvaniu Mare | comună | 1.984 | ||
Topleț | comună | 2.625 | ||
Turnu Ruieni | comună | 3.342 | ||
Târnova | comună | 1.731 | ||
Vermeș | comună | 1.566 | ||
Vrani | comună | 1.070 | ||
Văliug | comună | 741 | ||
Vărădia | comună | 1.371 | ||
Zorlențu Mare | comună | 1.015 | ||
Zăvoi | comună | 3.946 | ||
Șopotu Nou | comună | 1.157 |
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Județul Caraș-Severin este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Silviu Hurduzeu de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 14 | |||||||||||||||
Partidul Național Liberal | 12 | |||||||||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 4 |
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia istorică a Banatului: județul Caraș, Nicolae Ilieșiu, 2011
- Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin, Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sîrbu, Editura Timpul, 1998
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Județele României
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Caraș-Severin
- Listă de comune din județul Caraș-Severin
- Lista monumentelor istorice din județul Caraș-Severin
- Lista rezervațiilor naturale din județul Caraș-Severin
- Galeria de steme și steaguri ale județului Caraș-Severin
- Euroregiunea DKMT
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Caraș-Severin la Wikimedia Commons
- Consiliul Județean Caraș-Severin
- Prefectura Județului Caraș-Severin Arhivat în , la Wayback Machine.
- Direcția de Sănătate Publică Arhivat în , la Wayback Machine.
- Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arhivat în , la Wayback Machine.
- Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Caraș-Severin
- Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Caraș-Severin
- Administrația Sitului Natura 2000 Munții Țarcu
Hărți
Etnografie
- Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Caraș Severin)
|
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .