Comuna Grădinari, Caraș-Severin
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
| Grădinari | |
| — Comună — | |
 Grădinari |
|
|
|
|
| Țară |  România |
|---|---|
| Județ |  Caraș-Severin |
|
|
|
| SIRUTA | 52990 |
| Atestare documentară | 1713 |
|
|
|
| Reședință | Grădinari |
| Componență | Grădinari, Greoni |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Valentin-Ovidiu Firca[*][3] (PNL, ) |
|
|
|
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1956 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | UTC+2 |
|
|
|
| Prezență online | |
| www.gradinari.net GeoNames  |
|
|
|
|
 |
|
Modifică date / text  |
|
Grădinari este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Grădinari (reședința) și Greoni. În trecut era cunoscută sub denumirea Cacova. Este cunoscută limba maghiară sub denumirile Kákófalva, Nagykákova, Kákova iar limba germană sub denumirile Gross-Kakowa, Kakowa.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Atestarea documentara are loc în anul 1713. Documentele de pommenire despre Grădinari apar destul de târziu prin mențiunea lui Pesty Frigyes pe o hartă din anul 1723.
Coordonatele sale geografice sunt : 21.602739° longitudine estică și 45.121059° latitudine nordică.
Istoria localității ca și, în genere, a Văii Carașului a fost destul de zbuciumată. După cucerirea Banarului de imperiul austriac, satul devine proprietate a visteriei regale, până în 1855, când a trecut în stăpânirea Societății regale de căi ferate.
Factorul cel mai important al dezvoltării economice, care a dus la creșterea puterii și importanței economice a localității, a fost crearea târgului în anul 1869.
După unirea de la 1918 se aprobă, în anul 1925, “târgul mare” din luna februarie. În primele decenii ale secolului XIX și primele din secolul XX târgurile cacovene primesc o importanță deosebită în viața economică din sudul Banatului.
Notariatul cercual și farmacia – existente din secolul al XIX- lea – apoi circumscripția sanitară, hotelul, banca, precum și alte instituții de acest fel – toate accentuează impresia de așezare mai mult decât rurală.
Actuala comună Grădinari a fost denumită până în 1965 Cacova. În anul 1965 i se schimbă numele în Grădinarii, iar în anul 1968 i se scurtează numele cu o literă, adică: Grădinari.
Râul Caraș(Carasu) traversează comuna despărțind cele două localități care o compun. Localitatea Gradinari este situată între Canalul Ieruga și Dealul Cacova, deal pe care odinioară era situată localitatea.
Localitatea Grădinari se învecinează cu: la nord cu localitatea Comorâște, la sud cu localitatea Greoni, la est cu localitatea Ticvaniu Mare și la vest cu localitatea Vărădia.
Clima locului se încadrează în caracteristica temperat-continentală, cu predominanta frecvenței anilor călduroși, peste 25% din ierni având un caracter blând; anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet, oscilațiile termice se realizează brusc, cu amplitudini mari; precipitațiile au variații importante, cu media lunara maxima la începutul verii; 80,9mm -109,2mm; debitele maxime provin 86% din ploi abundente, scurgerea medie de iarnă este mai ridicată, scurgerea de primavară fiind aproape similară.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Grădinari
Români (84.45%)
Romi (9.25%)
Necunoscută (5.72%)
Altă etnie (0.56%)
Componența confesională a comunei Grădinari
Ortodocși (89.31%)
Baptiști (3.62%)
Necunoscută (5.77%)
Altă religie (1.27%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădinari se ridică la 1.956 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.199 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,46%), cu o minoritate de romi (9,25%). Pentru 5,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,31%), cu o minoritate de baptiști (3,63%). Pentru 5,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Grădinari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Valentin-Ovidiu Firca[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) | 1 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
| Uniunea Națională pentru Progresul României | 1 | |||||
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 1 | |||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013.
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013.
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- "Turnul de pe Deal" din Grădinari, 2 septembrie 2014, Alexandra Palconi, Prin Banat
