Comuna Băuțar, Caraș-Severin
| Băuțar | |
| — comună — | |
.jpg) Biserica „Sfântul Ilie” din Băuțarul inferior (1928) | |
 Băuțar (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°29′57″N 22°35′56″E / 45.49919°N 22.598779°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 51332 |
| Reședință | Băuțar |
| Sate componente | Băuțar, Bucova, Cornișoru, Preveciori |
| Guvernare | |
| - Primar | Romeo-Silviu Răduță[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 187,98 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 2604 locuitori |
| - Densitate | 15 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Băuțar (în maghiară: Bócár, în germană: Bautzen) este o comună în județul Caraș-Severin, Transilvania, România, formată din satele Băuțar (reședința), Bucova, Cornișoru și Preveciori.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Băuțar
Români (96,92%)
Necunoscută (2,18%)
Altă etnie (0,88%)
Componența confesională a comunei Băuțar
Ortodocși (72,61%)
Penticostali (2,07%)
Greco-catolici (10,48%)
Baptiști (11,71%)
Necunoscută (2,18%)
Altă religie (0,92%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băuțar se ridică la 2.604 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.813 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,93%). Pentru 2,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,62%), dar există și minorități de baptiști (11,71%), greco-catolici (10,48%) și penticostali (2,07%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Băuțar este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romeo-Silviu Răduță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | |||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Parcul Național Retezat
- Case tradiționale țărănești din secolul al XIX-lea
- Trasee montane spre :
- - Vârful Cununii
- - Vârful Sturu
- - Vârful Murgan
- - Vârful Cracului
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||