Comuna Băuțar, Caraș-Severin
Băuțar | |
— comună — | |
Biserica „Sfântul Ilie” din Băuțarul inferior (1928) | |
Băuțar (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°29′57″N 22°35′56″E / 45.49919°N 22.598779°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Caraș-Severin |
SIRUTA | 51332 |
Reședință | Băuțar |
Sate componente | Băuțar, Bucova, Cornișoru, Preveciori |
Guvernare | |
- Primar | Romeo-Silviu Răduță[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 187,98 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.229 locuitori |
- Densitate | 15 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizare în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Băuțar (în maghiară: Bócár, în germană: Bautzen) este o comună în județul Caraș-Severin, Transilvania, România, formată din satele Băuțar (reședința), Bucova, Cornișoru și Preveciori.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Băuțar se ridică la 2.229 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.604 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,1%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,5%), cu minorități de baptiști (9,24%), greco-catolici (4,67%) și penticostali (1,93%), iar pentru 11,22% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Băuțar este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romeo-Silviu Răduță[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
Partidul Social Democrat | 3 | |||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 2 |
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Parcul Național Retezat
- Case tradiționale țărănești din secolul al XIX-lea
- Trasee montane spre :
- - Vârful Cununii
- - Vârful Sturu
- - Vârful Murgan
- - Vârful Cracului
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Parcul Național Retezat
- Dăncioanea (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|