Comuna Zăvoi, Caraș-Severin
| Zăvoi | |
| — comună — | |
.jpg) Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din satul Măru (monument istoric) | |
 Zăvoi (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°23′52″N 22°30′53″E / 45.3978654°N 22.5145937°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 54617 |
| Atestare documentară | 1430 |
| Reședință | Zăvoi |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Iustin-Doru Cîrdei[*][3] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 396 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3946 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 327435 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Zăvoi este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele 23 August, Măgura, Măru, Poiana Mărului, Valea Bistrei, Voislova și Zăvoi (reședința).
Istoric[modificare | modificare sursă]
Aici s-au descoperit, în 2009, ruinele unui palat care se presupune că a fost ridicat de legionarii romani pentru împaratul Traian în anul 101.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Zăvoi
Români (92,34%)
Necunoscută (6,08%)
Altă etnie (1,57%)
Componența confesională a comunei Zăvoi
Ortodocși (83,02%)
Penticostali (7,29%)
Baptiști (1,77%)
Necunoscută (6,43%)
Altă religie (1,46%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zăvoi se ridică la 3.946 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.343 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,35%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,02%), dar există și minorități de penticostali (7,3%) și baptiști (1,77%). Pentru 6,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Zăvoi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Iustin-Doru Cîrdei[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul PRO România | 3 | ||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Castrul roman de la Zăvoi
- Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Măru
- Barajul de la Poiana Marului
- Pietrele lui Scorilo Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Palatul împăratului Traian de la Zăvoi Arhivat în , la Wayback Machine.
- Palatul lui Traian de la Zăvoi Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- Administrația Sitului Natura 2000 Munții Țarcu
- Activitate culturala si societate Arhivat în , la Wayback Machine.
