Comuna Prigor, Caraș-Severin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Prigor
—  Comună  —
Prigor se află în România
Prigor
Prigor
Prigor (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°58′14″N 22°06′17″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Caras-Severin county CoA.png Caraș-Severin

SIRUTA53577
Atestare documentară1550

ReședințăPrigor
Componență

Guvernare
 - PrimarAntonică Moț[*][3] (M10, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2577 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal327305

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Prigor este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Borlovenii Noi, Borlovenii Vechi, Pătaș, Prigor (reședința) și Putna.

Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]

  • Panduru, Pavel, Monografia localității Prigor, Editura Timpul, Reșița, 2000, ISBN 973-8136-06-7

Numele localității este de origine veche romaneasca si se trage de la raul cu acelasi nume , care este un rau de munte aprig , vijelios , pripit , zorit, iute(conform DEX , prigorit insemneaza dogorit de vapaia focului sau a soarelui , pripit , zorit , iute) , primul afluent important al Nerei.De la raul Prigor a luat nume si satul odata cu stabilirea sa pe vatra actuala .La fel cum este raul asa este si firea oamenilor ce-l locuiesc.

Dar urme de viață omenească pe actuala vatră a localității sunt mai vechi. Periegheze și sondaje arheologice efectuate accidental au scos la iveală urme neolitice în punctul Ogei (pe malul stâng al văii Prigorului, la circa 1 km NV de sat), dar și o inscripție romană; Pe dealul Scoc, în punctul Cozacica au fost descoperite urme din epoca bronzului, iar pe dealul Gradet (în partea de SE a satului actual), ceramica de tip Coțofeni; o monedă din secolul IV după Christos a fost găsită în hotar, dar nu se cunoaște locul exact, iar punctele Ruieni, Baraviște și Țarova prezintă urme de fortificații (1). Dacă cercetările arheologice ar fi reluate prin șantiere, rezultatele viețuirii umane în Antichitate ar fi mult mai importante și relevante.

Atât în Antichitate cât și în Evul Mediu localitatea Prigor era formată din mai multe cătune, așezate la distanțe mai mici sau mai mari unele de altele, pe dealuri sau pe văi, în păduri sau în lunci. Din aceste cătune populația a fost obligată să coboare prin ordin împărătesc după anul 1780 și să se așeze pe vatra actuală. Numele acestor cătune au fost: Săliște, Salin, Scoc, Ilot, Ruieni, Ramița (2).

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1550, atunci când localitatea este amintită într-un document al capitolului.

În anul 1603 sunt donate unor nobili din zona Caransebeșului 6 porții de iobagi din Prigor (4). In anul 1611 Ioan Korniș, paharnic princiar, primește satele Rusca și Prigor, dar și părți din Teregova, pentru serviciile sale credincioase (5). În „Conscripția districtelor bănățene”, întocmită de Luigi Ferdinando Marsigli între anii 1690 și 1700, Prigorul este atestat în districtul Almăj (6).

Conscripțiile habsburgice din veacul al XVIII-lea amintesc continuu Prigorul fie în districtul Almăj, iar mai apoi în cel al Orșovei. Astfel la 1717 satul are 50 de case. Pe harta Mercy dintre anii 1723 și 1725 este numit Briger.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Prigor

     Români (96,42%)

     Necunoscută (2,36%)

     Altă etnie (1,2%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Prigor

     Ortodocși (93,67%)

     Baptiști (4,07%)

     Necunoscută (2,09%)

     Altă religie (0,15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prigor se ridică la 2.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.978 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,43%). Pentru 2,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,67%), cu o minoritate de baptiști (4,07%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Prigor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Antonică Moț[*], de la M10, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

  • Anton Golopenția (1909 - 1951), sociolog și geopolitician.
  • Preot Iosif Coriolan Buracu(1888-1964) , personalitate marcanta a vremii sale , ctitor de asezaminte culturale , sociale si scolare.
  • Iosif Rotariu n.1962 , jucator in echipa nationala de fotbal a Romaniei.
   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat2  
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2  
Partidul Național Liberal2  
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat1  
Partidul M101  
Uniunea Națională pentru Progresul României1  
Partidul Mișcarea Populară1  
Partidul Uniunea Creștin Democrată din România1  

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  5. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Prigor în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72