Comuna Zorlențu Mare, Caraș-Severin
Zorlențu Mare | |
— comună — | |
Zorlențu Mare (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 45°27′45″N 21°57′25″E / 45.462404°N 21.957082°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Caraș-Severin |
SIRUTA | 54699 |
Atestare documentară | 1499 |
Reședință | Zorlențu Mare |
Componență | Zorlențu Mare, Zorlencior |
Guvernare | |
- primar al comunei Zorlențu Mare[*] | Ion-Marius Ișfan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 66,98 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 873 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 327450 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Zorlențu Mare este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Zorlencior și Zorlențu Mare (reședința).
Este amplasat în zona de centru-nord a județului Caraș-Severin, pe râul Pogăniș, la circa 22 km nord-est de municipiul Reșița. Este străbătut de drumul județean DJ 587 Brebu - Fârliug.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zorlențu Mare se ridică la 873 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.015 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,5%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,24%), iar pentru 21,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Zorlențu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ion-Marius Ișfan[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
Partidul Național Liberal | 3 |
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară datează din secolul XV, când era proprietatea soției lui Gheorghe Gaman. Documentele de proprietate arată succesiunea diferiților proprietari în următoarele secole, dovedind existența continuă a localității.
Biserica ortodoxă română a fost construită în 1790, iar cea greco-catolică în 1902.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]