Comuna Zorlențu Mare, Caraș-Severin
| Zorlențu Mare | |
| — comună — | |
 Zorlențu Mare (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°27′45″N 21°57′25″E / 45.462404°N 21.957082°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 54699 |
| Atestare documentară | 1499 |
| Reședință | Zorlențu Mare |
| Componență | Zorlențu Mare, Zorlencior |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Zorlențu Mare[*] | Ion-Marius Ișfan[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 66,98 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 873 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 327450 |
| Prezență online | |
GeoNames  OpenStreetMap relation ID | |
 | |
Modifică date / text  | |
Zorlențu Mare este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Zorlencior și Zorlențu Mare (reședința).[2]
Este amplasat în zona de centru-nord a județului Caraș-Severin, pe râul Pogăniș, la circa 22 km nord-est de municipiul Reșița. Este străbătut de drumul județean DJ 587 Brebu - Fârliug.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Zorlențu Mare
Români (79,5%)
Alte etnii (20,5%)
Componența confesională a comunei Zorlențu Mare
Ortodocși (78,24%)
Alte religii (0,69%)
Necunoscută (21,08%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zorlențu Mare se ridică la 873 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.015 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,5%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,24%), iar pentru 21,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Zorlențu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ion-Marius Ișfan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară datează din secolul XV, când era proprietatea soției lui Gheorghe Gaman. Documentele de proprietate arată succesiunea diferiților proprietari în următoarele secole, dovedind existența continuă a localității.
Biserica ortodoxă română a fost construită în 1790, iar cea greco-catolică în 1902.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .