Comuna Zorlențu Mare, Caraș-Severin
| Zorlențu Mare | |
| — comună — | |
 Zorlențu Mare (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°27′45″N 21°57′25″E / 45.462404°N 21.957082°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 54699 |
| Atestare documentară | 1499 |
| Reședință | Zorlențu Mare |
| Componență | Zorlențu Mare, Zorlencior |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Zorlențu Mare[*] | Ion-Marius Ișfan[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 66,98 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1015 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 327450 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Zorlențu Mare este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Zorlencior și Zorlențu Mare (reședința).
Este amplasat în zona de centru-nord a județului Caraș-Severin, pe râul Pogăniș, la circa 22 km nord-est de municipiul Reșița. Este străbătut de drumul județean DJ 587 Brebu - Fârliug.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Zorlențu Mare
Români (91,13%)
Necunoscută (7,98%)
Altă etnie (0,88%)
Componența confesională a comunei Zorlențu Mare
Ortodocși (91,23%)
Necunoscută (8,07%)
Altă religie (0,68%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Zorlențu Mare se ridică la 1.015 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.223 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,13%). Pentru 7,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,23%). Pentru 8,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Zorlențu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ion-Marius Ișfan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul PRO România | 4 | ||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară datează din secolul XV, când era proprietatea soției lui Gheorghe Gaman. Documentele de proprietate arată succesiunea diferiților proprietari în următoarele secole, dovedind existența continuă a localității.
Biserica ortodoxă română a fost construită în 1790, iar cea greco-catolică în 1902.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]