Anina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Anina
—  Oraș  —
Uzinele de fier din Anina
Uzinele de fier din Anina
Stemă
Stemă
Anina se află în România
Anina
Anina
Anina (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°5′30″N 21°51′12″E / 45.09167°N 21.85333°E / 45.09167; 21.8533345°5′30″N 21°51′12″E / 45.09167°N 21.85333°E / 45.09167; 21.85333

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Caras-Severin county CoA.png Caraș-Severin

SIRUTA 50889
Atestare documentară 1773

Reședință Anina[*]
Componență Anina[*], Steierdorf

Guvernare
 - Primar Gheorghe Românu[*][3][4] (PNL, )

Altitudine 556 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7485 locuitori
 - Densitate 62,86 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 9.167 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 325100

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Anina
Poziția localității Anina

Anina (germană Steierdorf, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Anina (reședința) și Steierdorf. Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989 a înregistrat un puternic regres economic.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Oravița–Anina a fost dată în funcțiune în anul 1863. Gara Anina este monument istoric.

Uzinele de fier Anina și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada Belle Époque se află pe lista monumentelor istorice sub cod LMI CS-II-a-B-10956. Fostul sanatoriu „Sommerfrische” („Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893-1895.

Localitatea Anina fost declarată oraș în anul 1952.

În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina(en), cu o vechime de circa 40.000 ani.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Anina

     Români (80,56%)

     Maghiari (1,32%)

     Romi (2,72%)

     Germani (5,65%)

     Necunoscută (8,68%)

     Altă etnie (1,05%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Anina

     Ortodocși (69,77%)

     Romano-catolici (11,58%)

     Penticostali (5,35%)

     Baptiști (3,44%)

     Necunoscută (7,68%)

     Altă religie (2,15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Anina se ridică la 7.485 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.167 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,56%). Principalele minorități sunt cele de germani (5,65%), romi (2,73%) și maghiari (1,32%). Pentru 8,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,78%), dar există și minorități de romano-catolici (11,58%), penticostali (5,36%) și baptiști (3,45%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Anina - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Anina este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Românu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Partidul Social Democrat 4                
Uniunea Națională pentru Progresul României 2                
Partidul Mișcarea Populară 1                

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Anina, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat. În prima partiție, în câmp albastru, se află o gură de mină de argint, cu negru, plasată central, în care broseaza două ciocane de aur. În câmp inferior, pe fond verde, în partea dreapta, se află un cap de cerb privind spre stanga, de argint. În camp inferior, pe fond verde, în partea stanga, se află un pod de argint cu doua piloane vizibile. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Mina este simbolul reprezentativ al localității, vechi centru minier. Podul reprezintă un vechi monument istoric al orașului. Cerbul semnifică bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Deși infrastuctura turistică la standarde acceptabile aproape că lipsește in zonă, în apropiere se află o serie de obiective turistice ce merită atenție:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Ecologie[modificare | modificare sursă]

În perioada comunistă s-a încercat construirea centralei termoelectrice de la Anina - unul dintre cele mai mare eșecuri din această perioadă. A costat în jur de un miliard de dolari, în banii de atunci.[8][9] Odată cu primele deversări de cenușă fierbinte rezultată în urma încălzirii, subsolul orașului a luat foc, arzând încă și în prezent (2016).[10]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Ion din Anina, primul om din Europa. Jurnalul Național. Publicat la 12 iulie 2005. Accesat la 17 aprilie 2013.
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  8. ^ Fotografii cu dezastrul de la Crivina, unde Ceaușescu a vrut să ridice o termocentrală gigantică, 26 februarie 2016, Vice.com
  9. ^ Termocentrala de la Anina, cel mai pagubos proiect al Epocii de Aur. O investitie de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate, martie 2013, Pro TV, accesat la 6 noiembrie 2016
  10. ^ Orașul care arde de 30 de ani, 24 august 2016, Codruța Simina, ONE.ro, accesat la 6 noiembrie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anina

Imagini