Comuna Rusca Montană, Caraș-Severin

Rusca Montană

— comună —

Stemă

Rusca Montană (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°37′12″N 22°23′55″E / 45.619985°N 22.3987208°E

Atestare documentară

Reședință

Componență

Rusca Montană, Rușchița

Guvernare

- primar al comunei Rusca Montană[*]

Sergiu-Adrian Toma[*]^[3] ( PMP, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

154,68 km²

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 1834 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

327320

Prezență online

GeoNames

Amplasarea în cadrul județului

Rusca Montană este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Rusca Montană (reședința) și Rușchița.

Comuna Rusca Montana este situată la poalele Munților Poiana Ruscă, la granița cu județul Hunedoara și cu județul Timiș. Economia comunei este specifică zonei de munte, în sensul preponderenței activităților extractive față de cele agricole. Resursele naturale au determinat de-a lungul timpului caracterul economiei locale, care a fost bazat pe industria extractivă de marmură, fier, argint, plumb și zinc dar și pe industria prelucrătoare a lemnului. De altfel, investitorii cei mai importanți activează în aceste domenii: exploatare marmură, prelucrare marmură, exploatarea și prelucrarea lemnului.

Acces rutier[modificare | modificare sursă]

Drumul județean DJ 684 face legătură între comună și restul localităților din județul Caraș-Severin.

Scurta istorie[modificare | modificare sursă]

Denumirea comunei vine de la munții Poiana Ruscă, prin rusca înțelegându-se “satul de sub munte”. Înainte de începerea exploatării miniere și a pădurilor, această zonă era nelocuită. În secolul al XVIII-lea au fost aduși aici coloniști care au început exploatarea pădurii sau a minelor de fier, argint, plumb și zinc, dar și a marmurei. Satul Rușchița a luat naștere ca o colonie de mineri, care ia naștere odată cu așezarea Rusca Montană.

Ape[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată la poalele munților Poiana Ruscă, pe ambele părți ale râului Bistricioara ce izvorăște de sub Vârful Padeș.

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful zonei în care este situată comuna Rusca Montană este foarte variat ca înfățișare, având între lunci, în zona Geamană și Ciotorogu, dealuri și piscuri muntoase, cumpene de ape, șei înguste și zone depresionare.

În general relieful de aici este accidentat datorită, pe de o parte a climatului cu regim muntos pluviometric, care a favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice ramificate, pe de altă parte alcătuirii petrografice.

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Rusca Montană se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie lată albastră, în care se află un bloc de marmură de argint spart spre dreapta. În șef, în câmp roșu, se află trei brazi dezrădăcinați, de argint. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o intrare de mină de argint cu negru, pe care broșează două ciocane de mină, încrucișate. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Blocul de marmură reprezintă sursa economică a acestei zone. Brazii simbolizează bogăția silvică a zonei, unde se află și o rezervație naturală. Gura de mină cu cele două ciocane face trimitere la activitatea locuitorilor zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.)

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a comunei Rusca Montană

Români (91,6%)

Germani (2,61%)

Necunoscută (4,96%)

Altă etnie (0,81%)

Componența confesională a comunei Rusca Montană

Ortodocși (81,46%)

Romano-catolici (4,58%)

Penticostali (2,83%)

Baptiști (5,5%)

Necunoscută (5,01%)

Altă religie (0,59%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rusca Montană se ridică la 1.834 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.095 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de germani (2,62%). Pentru 4,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,46%), dar există și minorități de baptiști (5,51%), romano-catolici (4,58%) și penticostali (2,84%). Pentru 5,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Rusca Montană este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Sergiu-Adrian Toma[*], de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul PRO România	4
	Partidul Mișcarea Populară	4
	Partidul Național Liberal	2
	Uniunea Salvați România	1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Biserica romano-catolică din Rusca Montană

Imagini[modificare | modificare sursă]

Monumentul care marchează intrarea în localitate
Biserica romano-catolică (monument istoric)
Monumentul eroilor
Biserica ortodoxă (latura de vest)
Ocolul silvic
Monumentul Turismului (ridicat de Clubul Turistic Bănăţan din Caransebeş în anul 1936)
Rușchița
Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”