Comuna Mehadia, Caraș-Severin
| Mehadia | |
| — comună — | |
 Mehadia | |
 Mehadia (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°57′09″N 22°23′03″E / 44.952631°N 22.384203°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 53274 |
| Atestare documentară | 1323 |
| Reședință | Mehadia |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Iancu Panduru[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 179,40 km² |
| Altitudine | 170 m.d.m. |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 4128 locuitori |
| - Densitate | 23,01 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mehadia este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Globurău, Mehadia (reședința), Plugova și Valea Bolvașnița.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Denumirea comunei vine de la expresia latină "Ad Mediam" care înseamnă "la jumătate".
Istorie[modificare | modificare sursă]
Mehadia a fost centrul politic și administrativ al unui district românesc până în veacul al XVI-lea.[5]
Vestigii arheologice[modificare | modificare sursă]
- Castrul Praetorium. Castrul și așezarea civilă se află la 80 km de Caransebeș si 29 km de Orșova. Castrul este așezat la circa 3 km nord de comuna Mehadia si la circa 2 km sud de satul Plugova, pe partea stânga a drumului european E 70. Ruinele lui se află amplasate într-o luncă plană, la sud de râul Bolvașnița si la est de râul Belareca. Conturul castrului se distinge și azi bine pe teren. El are forma unui patrulater ale cărui laturi sunt marcate de un val înalt, care atinge în unele locuri înălțimea de 3–4 m.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mehadia
Români (93,14%)
Necunoscută (6,34%)
Altă etnie (0,5%)
Componența confesională a comunei Mehadia
Ortodocși (91,18%)
Baptiști (1,3%)
Necunoscută (6,34%)
Altă religie (1,16%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mehadia se ridică la 4.128 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.474 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,14%). Pentru 6,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,18%), cu o minoritate de baptiști (1,31%). Pentru 6,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Mehadia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Iancu Panduru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul PRO România | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 1 | |||||||
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Nicolae Cena (1844-1922), general
- Gheorghe Domășnean (1868 - 1940), general, primar al orașului Timișoara
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]
- Băcilă, Ion, Monografia Mehadiei, Editura Marineasa, Timișoara, 1997, ISBN 973-9185-88-6
- Nicolae Danciu Petniceanu, Mehadia - vatră istorică milenară, Editura Gordian, Timișoara, 2007, ISBN 978-973-8902-13-8
Imagini[modificare | modificare sursă]
Monumentul eroilor
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă (interior)
Biserica romano-catolică
Biserica romano-catolică (interior)
Piatra de mormânt a cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg (monument istoric)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Mehadia - vatră istorică milenară, Autor colectiv. Redactor coordonator: Nicolae Danciu Petniceanu, Editura Gordian, Timișoara, 2007 - fragmente
- Episcopia Mehadiei din Banatul Severinului, Gheorghe Cotoșman, 1943
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Portal Caransebeș
- Gheorghe Hogea - Deputatul tău în colegiul 2 Caransebeș
- Iosif Secășan - Senatorul tău în colegiul 2 Caransebeș
- hu Ruine donjon și fortificație medievală
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- ro Călătorie în Banatul de Severin de Adrian Andrei Rusu
