Șimleu Silvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șimleu Silvaniei
Szilágysomlyó
Schomlenmarkt
—  oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Șimleu Silvaniei se află în România
Șimleu Silvaniei
Șimleu Silvaniei
Șimleu Silvaniei (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 47°13′48″N 22°48′0″E ({{PAGENAME}}) / 47.23000°N 22.80000°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Sălaj

Atestare documentară1251

ReședințăȘimleu Silvaniei[*]
ComponențăȘimleu Silvaniei[*], Bic, Cehei, Pusta

Guvernare
 - PrimarMihai-Cristian Lazar[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total62,26 km²
Altitudine234 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total13.948 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal455300[2]

Localități înfrățite
 - NyírbátorUngaria
 - SzarvasUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Șimleu Silvaniei
Poziția localității Șimleu Silvaniei
Poziția localității Șimleu Silvaniei
Șimleu Silvaniei în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Șimleu Silvaniei în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Șimleu Silvaniei în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Șimleu Silvaniei (în maghiară Szilágysomlyó, în traducere Șimleu Sălajului, în germană Schomlenmarkt, în idiș שאמלויא, Shamloya) este un oraș în județul Sălaj, Transilvania, România, format din localitățile componente Bic, Cehei, Pusta și Șimleu Silvaniei (reședința). Conform recensământului din anul 2011, Șimleu Silvaniei are o populație de 14.436 locuitori.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situat în nord-estul regiunii istorice Crișana, în partea de vest a județului Sălaj, la o distanță de 29 km față de municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei cu localitățile rurale componente, Bic, Cehei și Pusta, se întinde pe o suprafață de 62,26 km2 în depresiunea Șimleului, sub Măgura Șimleului, în bazinul hidrografic al Crasnei, lângă vechea așezare dacică Dacidava.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul administrativ al orașului au scos la lumină un bogat material ce a aparținut populației iazige. Două tezaure formate din piese de aur descoperite la Șimleu, datate din secolul al V-lea, se află în prezent expuse la muzeele de istorie din Viena și Budapesta.
  • Localitatea a fost atestată prima dată documentar în anul 1251 când, într-un act emis la Alba Iulia, se amintește de Vathasomlyowa, prima denumire cunoscută a localității; în 1429 devine târg și este cunoscut sub denumirea de oppidum Somllyo, iar la 1854 este cunoscut ca Szilágy-Somlyó.
  • Istoria medievală a Șimleului este strâns legată de familia Báthory, care a jucat roluri importante în istoria Transilvaniei. Cetatea Șimleu intră în posesia familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Ladislau Báthory cu Anna Medgyesaljai, în anul 1351.
  • Cetatea Șimleului a fost de-a lungul istoriei reședința principilor ardeleni din familia Báthory, fiind teatru de război pentru armatele turcești, care în anul 1660 au incendiat orașul. A fost și un centru important, vizat de răsculații curuți și locul de unde generalul Iosif Bem a pornit, în anul 1848, acțiunile militare pentru ocuparea orașelor de pe Someș: Jibou, Dej și Cluj.
  • În anul 1810 a fost înființat Vicariatul Silvaniei, iar orașul a devenit un centru al intelectualității românești, găzduind o școală primară românească, departamentul sălăjean al Astrei, tipografia românească Victoria etc., aflându-se sub îndrumarea lui Simion Bărnuțiu.
  • În anul 1825 s-a deschis gimnaziul călugărilor minoriți din Șimleu Silvaniei, monument istoric care adăpostește în prezent internatul Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu”.
  • În 1916 s-a inaugurat noua clădire a gimnaziului romano-catolic, în care a fost deschis primul liceu românesc din Sălaj, în anul 1919.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Șimleu Silvaniei

     Români (55,69%)

     Maghiari (15,54%)

     Romi (13,16%)

     Alte etnii (0,29%)

     Necunoscută (15,33%)

Componența confesională a orașului Șimleu Silvaniei

     Ortodocși (45,74%)

     Reformați (10,98%)

     Baptiști (9,47%)

     Romano-catolici (6,38%)

     Penticostali (5,21%)

     Greco-catolici (5,16%)

     Alte religii (1%)

     Necunoscută (16,05%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Șimleu Silvaniei se ridică la 13.948 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 14.436 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (55,69%), cu minorități de maghiari (15,54%) și romi (13,16%), iar pentru 15,33% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (45,74%), cu minorități de reformați (10,98%), baptiști (9,47%), romano-catolici (6,38%), penticostali (5,21%) și greco-catolici (5,16%), iar pentru 16,05% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 7.448 de locuitori, din care 3.434 maghiari (46,1%), 2.340 români (31,4%), 1.526 evrei (20,4%) etc.[6] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.159 greco-catolici (28,9%), 1.817 reformați (24,3%), 1.738 romano-catolici (23,3%), 1.568 mozaici (21,0%), 126 ortodocși (1,6%) etc.[7]

Șimleu Silvaniei - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Șimleu Silvaniei este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Mihai-Cristian Lazar[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat4        
Uniunea Democrată Maghiară din România3        
Uniunea Salvați România1        
Partidul PRO România1        

Economie[modificare | modificare sursă]

  • Alături de municipiul Zalău, orașul Șimleu Silvaniei este un important centru economic al județului Sălaj. Industria prelucrării lemnului, industria textilă și industria alimentară sunt bine reprezentate în oraș, iar activitățile sectorului terțiar au căpătat în ultimii ani ponderi din ce în ce mai însemnate.
  • Calitatea șampaniei produsă la Șimleul Silvaniei, a dus faima acestui oraș, atât în țară, cât și în străinătate.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Sinagoga din Șimleu Silvaniei, construită în anul 1876 și transformată în primul Muzeu al Holocaustului din România
  • Ruinele cetății Báthory (secolul XVI), de fapt un castel rezidențial, a fost un interesant reprezentant al arhitecturii renascentiste din Transilvania. Este alcătuit din două incinte fortificate, construite în două etape. Aflat azi în ruină, castelul păstrează pavilionul porții, cu două nivele, deasupra gangului boltit. Se mai păstrează de asemenea două turnuri, un bastion și o parte din zidurile de apărare. În 2007 au avut loc săpături arheologice în vederea unei restaurări și eventuale puneri în valoare a sitului arheologic.[9]
  • Biserica Romano-Catolică (datează din 1532), construită în stil gotic, supraînălțată în 1892.[9]
  • Sinagoga, construită în anul 1876 și transformată în primul Muzeu al Holocaustului din Transilvania de Nord. Inaugurarea muzeului a avut loc în 2005.[9]
  • În apropierea orașului, la 3 km, se află Mănăstirea Bic, care este un loc de pelerinaj și un atractiv punct turistic, unic în regiune.
  • Orașul este, de asemenea, cunoscut prin celebra fabrică de champagne, ale cărei galerii subterane se întind pe 3,5 km.
  • Gimnaziul călugărilor minoriți din Șimleu Silvaniei, în prezent internatul Grupului școlar „Iuliu Maniu”
  • Biserica ortodoxă „Sfinții Apostoli” din Cehei (1765).
  • Orașul este așezat la poalele dealului Măgura, unde în epoca dacică a existat cetatea Dacidava, zona fiind locuită de dacii liberi. Pe același amplasament, în evul mediu a fost construită o fortificație din lemn și pământ. Ruinele, vizibile azi, aparțin ultimei faze de piatră a cetății, datate după toate probabilitățile între 1315-1317 (prima fază de piatră aparținând celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea). Tot aici au fost descoperite mai multe vestigii arheologice, printre care și două tezaure de argint și unul de aur, care acum se află la Viena.
  • Biserica reformată, ridicată în anul 1730.[9]
  • Panorama de pe înălțimile Măgurii Șimleului, spre depresiune,
  • Balta Cehei, rezervație naturală
  • Ștrandul termal „Broscăria”, situat la doar 5 km de oraș. Funcționează cu apă termală, pe parcursul întregului an.[9]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Ștefan Báthory

Cetățeni de onoare[modificare | modificare sursă]

Centrul de Cercetări și Asistență Medicală din Șimleu Silvaniei, clădire monument istoric, în care a activat Prof. univ. Dr. Ioan Pușcaș
  1. Prof. univ. Dr. Ioan Pușcaș
  2. Vida Iuliu
  3. Takács Constantin Nicolae
  4. Ing. Bilț Ioan Cristian
  5. Dirijorul și compozitorul Marius Cuteanu
  6. Dr. Veress Ștefan
  7. Prof. Fodor Lászlo
  8. Dr. Ioan Ossian
  9. Dan Ben Eliezer
  10. Maica stareta Marina
  11. Ioan Pop

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale parțiale din 27 iunie 2021, Biroul Electoral Central, accesat în  
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-455300  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II. pag. 384.
  7. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II. pag. 713.
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ a b c d e Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. pp. 57–59. ISBN 978-973-0-24720-6. 
  10. ^ Profesorul Ioan OSSIAN, Șimleu Silvaniei, site-ul oficial al Primăriei Șimleu Silvaniei,  

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gazeta Șimleului, anul III, nr.5, iulie 2007 (publicație de informare editată de primăria orașului Șimleu Silvaniei)
  • Vasile Vetișanu-Mocanu, Cartea Șimleului: Repere istorice și culturale ale vieții românești din cele mai vechi timpuri până în 1940, București, Editura Litera, 1985

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Șimleu silvaniei: monografie arheologică. Istoricul cercetărilor, Vol. 1, Editura Mega, 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Șimleu Silvaniei