Petah Tikva

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Petah Tikva
פֶּתַח תִּקְוָה
—  Oraș  —
Blocuri în construcție în centrul orașului
Blocuri în construcție în centrul orașului
Stemă
Stemă
Petah Tikva se află în Israel
Petah Tikva
Petah Tikva
Petah Tikva (Israel)
Poziția geografică
Coordonate: 32°05′N 34°53′E / 32.083°N 34.883°E32°05′N 34°53′E / 32.083°N 34.883°E

ȚarăIsrael Israel
DistrictCentral
Întemeiere1878

Guvernare
 - PrimarRami Grinberg (Likud)

Suprafață
 - Oraș35,87 km²
Altitudine16 m.d.m.

Populație (2018)
 - Oraș244.275 locuitori
 - Densitate6,73 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal49001–49197
Prefix telefonic03

Localități înfrățite
 - 13 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Sit oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Petah Tikva (în ebraică פֶּתַח תִּקְוָה - „Poarta nădejdii”) este un oraș din districtul central al Israelului, a doua localitate agricolă - moshavá - întemeiată de evrei în secolul al XIX -lea în Palestina otomană. Poreclit de aceea „Mama așezărilor” (Em hamoshavot), el a fost fondat în anul 1878 de evrei ortodocși recent veniți din Ungaria și Lituania cu scopul de a renaște agricultura evreiască în Țara Sfântă și a contribui în acest fel la grăbirea venirii lui Mesia.[1][2].Prima așezare agricolă, dar cu caracter de școală agricolă, a fost înființată înainte, în 1870 , la Mikve Israel, de asemenea, în Galileea, cu trei săptămâni înaintea Petah Tikvei, evrei religioși din Safed (Tzfat) au înființat așezarea agricolă Gey Oni, lărgită ulterior de evrei din România sub numele de Rosh Pina</ref> În anul 1883, cu sprijinul baronului Edmond de Rothschild, a devenit o așezare permanentă. În anul 1937 a primit statutul de oraș. Petah Tikva este in zilele noatre un oraș industrial și un centru comercial și de servicii, situat la 10,6 km est de Tel Aviv-Yafo și face parte din aria metropolitană a Tel Avivului - Gush Dan. În 2018 avea o populație de 244.275 locuitori și o densitate de 6 730 locuitori/km2. Aria aflată sub jurisdicția sa acoperă 3586,8 hectare. (35,9 km2) Petah Tikva se învecinează la nord cu orașele Hod Hasharon și Ramat Hasharon, la vest cu orașele Tel Aviv-Yafo, Bnei Brak și Givat Shmuel, la est - cu mai multe uri din Consiliul regional al Sharonului de sud (Drom Sharon): Einat, Givat Hashloshá și Nahshonim., precum și cu moșavul Kfar Sirkin, iar la sud cu orașele Ganey Tikva și Kiryat Ono și cu Consiliul regional Hevel Modiyin , incluzând așezările Nehalim, Rinatia, Mazor, Magshimim, Kfar Máas si Beerot Itzhak.

Numele[modificare | modificare sursă]

Petah Tikva își trage numele dintr-un citat din profetul Osea (Hoshea) 2:17

„Și îi voi da viile ei de acolo și valea Acor (n.n. Akhor) o voi preface în poartă de nădejde”

[3]}[4] „וְנָתַתִּי לָהּ אֶת־כְּרָמֶיהָ מִשָּׁם וְאֶת־עֵמֶק עָכוֹר לְפֶתַח תִּקְוָה”

Primii locuitori ai așezării doreau inițial, prin anul 1872, să se așeze în apropierea orașului Ierihon (Ariha) și în felul acesta să împlinească profeția amintită în Cartea Osea în legătură cu Valea Akhor (Acor) care, se crede, se afla în această zonă. [5] Numele dat de fondatori exprima nădejdea de a putea transforma un loc blestemat într-o așezare înfloritoare.

În cele din urmă cumpărarea de pământuri în locul identificat ca Valea Akhor nu s-a realizat, poate din cauza împotrivirii regimului sultanului turc Abdul Hamid al II-lea. Pionierii au ajuns în regiunea Shefela, au achiziționat pământurile satului arab Umlabas și au chemat noua lor așezare cu numele pe care îl plănuiseră pentru așezarea de lângă Ierihon. Și în noul loc ales denumirea așezării a devenit semnificativă pentru că în Cartea Isaia se face o paralelă între Valea Akhor și regiunea Saronului (Sharon), în care s-a înființat așezarea:

„Și Șaronul va ajunge pășune pentru turme și Acorul, imaș pentru vite, pentru poporul Meu care M-a căutat pe Mine”

(Isaia 65, 10)

„וְהָיָה הַשָּׁרוֹן לִנְוֵה־צֹאן וְעֵמֶק עָכוֹר לְרֵבֶץ בָּקָר”

Ironia soartei a făcut ca numele să dobândească o semnificație suplimentară, după ce coloniștii au găsit că râul Iarkon din apropiere avea apele tulburi, și au nădăjduit să-l transforme într-o poartă pentru viitor, pentru reașezarea evreilor în Țara Sfântă și renașterea lor națională.


Istoria[modificare | modificare sursă]

Israel outline center ta.png

Epoca cruciată și mamelucă[modificare | modificare sursă]

Un învățat francez din secolul al XIX-lea, Joseph Delaville Le Roulx, bazându-se pe o sursă cruciată din anul 1133, în care comitele de Jaffa, Hugues al II-lea, a conferit Ordinului Cavalerilor Ospitalieri „morile celor trei poduri” (“des moulins des trios ponts”), a tras concluzia ca pe locul unde se află acum Petah Tikva a existat un sat cruciat numit Bulbus. ..[6][7][8][9] În anul 1478 (883 AH) un sat Mulabbis, este menționat de un document al sultanului mameluc al Egiptului Qaitbay, care a taxat un sfert din veniturile localității în folosul a două instituții islamice noi:Madrasa Al-Ashrafiyya din Ierusalim și o moschee în Gaza. [10]

Epoca otomană[modificare | modificare sursă]

Yehoshua Stampfer, unul din fondatorii localității Petah Tikva în anul 1878
Um Labes (Melabbes)[modificare | modificare sursă]

În anul 1596 în registrele otomane de taxe in Palestina este menționat satul Milus având 42 case familiale musulmane. [11] Și în timpul Campaniei lui Napoleon în Egipt și Siria în 1799 pe harta lui Pierre Jacotin figurează satul Melebbes. [12] Același sat, apare sub numele Mulebbis (în ortografie engleză) pe harta sudului Palestinei publicată de Heinrich Kiepert în 1856. [13] În 1870 Victor Guérin a notat ca Melebbes era un mic sat cu 140 locuitori, înconjurat de câmpuri du pepeni și tutun. O listă otomană din același an arăta ca Mulebbes avea 43 case și 125 locuitori de sex masculin (femeile nu erau numărate). Mai scria că satul se afla pe un deal, la circa trei sferturi de oră de drum, la nord-est de Jaffa..[14] [15] În 1874 o misiune de cercetare în Palestina de Vest din partea Fondului de Explorare a Palestinei a vizitat Mulebbis si l-a descris ca pe un sat de chirpici precum Al Mirr, și având un izvor de apă. "[16]

Petah Tikva[modificare | modificare sursă]

Petah Tikva, comună (moshavá) în anul 1911, în timpul dominației otomane

Petah Tikva a fost întemeiat în 1878 de către evrei foarte ortodocși din Ierusalim organizați în Asociația "Munca pământului și mântuirea Țării",[17] între ei numărându-se Yehoshua Stampfer (născut la Komarno, în Slovacia de azi, pe atunci în Regatul Ungariei), Moshe Shmuel Raab (născut în Ungaria), Yoel Moshe Salomon (născut la Ierusalim), Zerakh Barnett (născut în Lituania și David Gutmann (născut în Ungaria), de asemenea rabinul Arie Leib Frumkin, originar din Lituania, care a construit prima casă din localitate. [18] După eșecul încercării de a cumpăra pământuri lângă Ierihon și în zona Hebron, s-a aflat de posibilitatea de a le achiziționa la nord est de Jaffa, cele ale satului Mulabes sau Ummlabes. Ele erau proprietatea a doi oameni de afaceri arabi creștini din Jaffa, Antoine Bishara Tayan și Selim Qassar, și erau lucrate prin contract de arendă de circa treizeci de țărani. Proprietatea lui Tayan era cea mai mare, de circa 850 hectare, dar cea mai mare parte a ei se afla în mlaștinile malarigene ale văii Iarkonului. Pământurile lui Qassar, de circa 350 hectare, se aflau la câțiva kilometri sud de Yarkon, departe de mlaștini. Pământurile lui Qassar au fost cumpărate la 30 iulie 1878, iar cele ale lui Tayan au fost dobândite după ce a sosit un nou grup de coloni, cunoscuți ca Yarkonim, în anul 1879.[19][20]; [21] Dat fiind proasta calitate a pământurilor, sultanul Abdul Hamid al Doilea a permis vânzarea. [22] La tranzacții a ajutat Haim Amzalagh, om de afaceri evreu sefard din Jaffa, adjunct al consulului Marii Britanii la Jaffa.[23][24]

Dezvoltarea urbană[modificare | modificare sursă]

După întemeierea Statului Israel în 1948 granițele municipale ale Petah Tikvei au fost lărgite pentru a cuprinde mai multe așezări limitrofe:Amishav și Ein Ganim la est, Kiryat Matalon la vest, către Bnei Brak, Kfar Ganim și Mahane Yehuda la sud și Kfar Avraham la nord. Aceasta a dus la cresterea populatiei orasului la 22,000 locuitori. În 2018 Petah Tikva a avut 240,000 locuitori, fiind al treilea oras după numarul populatiei din zona Gush Dan. Orașul este împărțit în 33 cartiere.

Economia[modificare | modificare sursă]

Petah Tikva este al doilea centru industrial însemnat al Israelului, după orașul Haifa din nord. El cuprinde trei zone industriale principale:Kiryat Arie (numit după Arie Shenkar, fondator și cel dintâi președinte al Asociației industriașilor din Israel și pionier al industriei locale textile) Kiryat Matalon (numită după Moshe Itzhak Matalon) și Segulá. În ele se concentrează întreprinderi textile, metalurgice, de prelucrarea lemnului, a materialelor plastice, industrie alimentară, industria cauciucului și a gumei, fabrici de săpun. .[25] Numeroase companii de high-tech si start-ups s-au mutat in zonele industriale din Petah Tikva, care gazduiesc conducerea locală a unor companii precum Oracle Corporation, IBM, Intel, Alcatel-Lucent, ECI Telecom, GlaxoSmithKline Pharmaceuticals. La Petah Tikva functioneaza cel mai mare centru de data din Israel, operat de compania TripleC.[26] În oraș se află conducerea companiei farmaceutice Teva, iar din 1976 sediul companiilor alimentare Osem și Strauss.Strauss- Contact Us</ref> În locul livezilor de portocali de altădată s-au construit noi cartiere de locuințe. În estul orasului se află o carieră de piatră pentru construcții. [27] Petah Tikva este și sediul multor companii de telecomunicații -al conducerii companiei Bezeq International și a companiei de internet 012Smile - în Kiryat Matalon, Tadiran Telecom - in cartierul Ramat Siv, studioul stației religioase de radio televiziune și internet Arutz Sheva si tipografia ziarului Besheva.[28]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ruth Almog - scriitoare israeliană
  • Yehoshua Knaz - scriitor israelian
  • Gila Almagor (n. 1939), actriță, scriitoare, activistă israeliană
  • Israel Finkelstein - arheolog israelian
  • Hanokh Bartov - scriitor israelian
  • Dan Shechtman -fizico-chimist israelian, laureat al Preimiului Nobel, a copilărit la Petah Tikva
  • Peretz Lavie - psiholog, cercetător israelian al somnului
  • Gal Gadot - actriță de cinema și model israelian-american
  • Rami Saari - poet, lingvist și traducator israelian

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petah Tikva
  1. ^ Y.Elezri 2003 p. 451
  2. ^ E. Ben Ezer 2013
  3. ^ „Petaḥ Tiqwa | Israel”. 
  4. ^ [http://www.bibliaortodoxa.ro/ Biblia ortodoxă online
  5. ^ Originea numelui Valea Akhor (Emek Akhor - Valea tulbure) se afla în Cartea Iosua 7,25-26 (Yehoshua), în pericopa Akan (despre Acan fiul lui Carmi, isprava lui și felul în care a fost omorât prin lapidare) a cărei acțiune s-a petrecut în zona Yeriho:
    „Și a zis Iosua: "Pentru că tu ai adus asupra noastră tulburare, să aducă și Domnul necaz asupra ta în ziua aceasta!" și toți Israeliții i-au ucis cu pietre și, după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc. Apoi au ridicat deasupra lor o grămadă mare de pietre, care se vede și astăzi. După aceasta s-a potolit mânia Domnului. De aceea locul acela se numește valea Acor până în ziua de astăzi”
    .

    {{citat|וַיֹּאמֶר יְהוֹשֻׁעַ מֶה עֲכַרְתָּנוּ, יַעְכָּרְךָ ה' בַּיּוֹם הַזֶּה; וַיִּרְגְּמוּ אֹתוֹ כָל-יִשְׂרָאֵל אֶבֶן, וַיִּשְׂרְפוּ אֹתָם בָּאֵשׁ וַיִּסְקְלוּ אֹתָם בָּאֲבָנִים. וַיָּקִימוּ עָלָיו גַּל-אֲבָנִים גָּדוֹל עַד הַיּוֹם הַזֶּה, וַיָּשָׁב ה' מֵחֲרוֹן אַפּוֹ; עַל-כֵּן קָרָא שֵׁם הַמָּקוֹם הַהוּא עֵמֶק עָכוֹר עַד {{הַיּוֹם

  6. ^ Röhricht, 1893, RRH, p. 37, No. 147
  7. ^ Delaville Le Roulx, 1894, pp. 86−87, No. 97
  8. ^ Clermont-Ganneau, 1895, pp. 192−196: "Les Trois−Ponts, Jorgilia"
  9. ^ E.Haddad 2013
  10. ^ Marom, 2019,Marom p. 138
  11. ^ Hütteroth and Abdulfattah, 1977, p. 154. Suggested by David Grossman, 1986, p. 372, cited in Marom, 2019
  12. ^ Karmon, 1960, p. 170
  13. ^ Kiepert, 1856, Map of Southern Palestine
  14. ^ Socin, 1879, p. 158
  15. ^ Hartmann în 1883 nota și el că Mulebbes avea 43 case 136 Hartmann 1883,
  16. ^ Conder and Kitchener, 1882, SWP II, p. 252
  17. ^ Y.Elezri 2003
  18. ^ saitul Șef-rabinului Angliei Jonathan Sacks Future Tense - Israel at 60: A Dream Fulfilled decembrie 2007 în ziarul Jewish Chronicle
  19. ^ A.Avneri,1984 p.71.
  20. ^ J.Glass, R.Kark, 1991, pp.137–138
  21. ^ E.Ben Ezer 2013
  22. ^ Yaari, Avraham (). The Goodly Heritage: Memoirs Describing the Life of the Jewish Community of Eretz Yisrael From the Seventeenth to the Twentieth Centuries. (Translated and abridged by Israel Schen; edited by Isaac Halevy-Levin). Jerusalem: Youth and Hechalutz Dept. of the Zionist Organization. p. 93. 
  23. ^ E.Ben Ezer 2013
  24. ^ J.Glass, R.Kark 1991
  25. ^ Municipality of Petach Tikva
  26. ^ Thecom.co.il hp?id=11200 Arhivat în , la Wayback Machine.
  27. ^ Vered Quarry Co Ltd
  28. ^ Besheva

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Yuval Elezri (red.) - Lexicon Mapa - Eretz Israel (Lexiconul Mapa al Eretz Israel) ([1], Editura Mapa (Map's Concise Gazetteer of Israel), Tel Aviv 2003
  • Charles-Simon Clermont-Ganneau - Études d'archéologie orientaleParis: E. Bouillon. 1895
  • Joseph Delaville Le Roulx Cartulaire général de l'Ordre des Hospitaliers1. Paris. 1894
  • Joseph Glass, Ruth Kark -Sephardi Entrepreneurs in Eretz Israel The Amzalak Family 1816–1918. Jerusalem: Magnes Press, Hebrew University. 1991.
  • Wolf-Dieter Hütteroth; Kamal Abdulfattah, Kamal. Historical Geography of Palestine, Transjordan and Southern Syria in the Late 16th Century. Erlanger Geographische Arbeiten, Sonderband 5. Erlangen, Germany: Vorstand der Fränkischen Geographischen Gesellschaft. 1977 ISBN 3-920405-41-2.
  • Yehuda Karmon. An Analysis of Jacotin's Map of Palestine ,Israel Exploration Journal. 1960 10 (3, 4): 155–173, 244–253.
  • Roy Marom A short history of Mulabbis (Petah Tikva, Israel) (151:2).2019 Palestine Exploration Quarterly: 134–145.
  • Reinhold Röhricht (RRH) Regesta regni Hierosolymitani (MXCVII-MCCXCI) (in Latin). Berlin: Libraria Academica Wageriana.1893
  • Arye Avneri - The Claim of Dispossession: Jewish Land-settlement and the Arabs, 1878-1948

Legături externe[modificare | modificare sursă]

במלאת 135 שנה לחריש התלם הראשון

  1. ^ Țara lui Israel sau Palestina